Ecaterina Teodoroiu – Eroina de la Jii…

Postat pe 22 august 2017

Doamne,

Măsoară locul ce ni se cuvine pe pământ,

Iubitorule de oameni,

Au doară nu-mi va fi acest pământ o groapă

Sau încă Vei mai Lumina cu ziua ticălosul meu suflet.

Iată, groapa îmi stă înainte.

Luminează ochii mei ca nu cumva să adorm întru moarte.

Luminează mintea mea, Oțelește voința mea,

Curățește-mi trupul și Sfințește sufletul meu !

Amin !

Cu rugăciunea de mai sus începe filmul artistic românesc Triunghiul morții și este rostită de Ilinca Goia în rolul Ecaterinei Teodoroiu – Eroina de la Jiu. Nu știu dacă aceste cuvinte au fost rostite în realitate de Ecaterina, dar mi-au plăcut foarte mult și am decis să le pun ca motto al acestei postări.

Ecaterina Teodoroiu (născută Cătălina Vasile Toderoiu la 14 ianuarie 1894, Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu, România – d. 22 august 1917 lângă Panciu, România) a fost o cercetașă și participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârșitul bătăliei de la Mărășești luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române.

Ecaterina Teodoroiu a fost prima femeie ofițer din armata română.
Ecaterina_Teodoroiu_Muzeul_Militar

Provenită dintr-o familie modestă din Oltenia, Ecaterina a plecat la București pentru a deveni învățătoare, iar acolo a contribuit la înființarea primelor organizații de cercetași din țara ei. După intrarea României în Primul Război Mondial, a activat ca asistentă medicală pe frontul din regiunea ei natală. Din dorința de a-i răzbuna pe toți cei patru frați ai ei care muriseră în lupte, Ecaterina a cerut să fie transferată la o unitate de combatanți. A fost luată prizonieră, a evadat și a fost rănită de două ori. În spital, a fost decorată de casa regală și avansată la gradul de sublocotenent. Din această postură a participat la bătălia de la Mărășești, unde a murit comandând un pluton de infanterie.

Celebrată ca eroină națională după terminarea războiului, imaginea ei a fost la început marginalizată și apoi distorsionată de regimul comunist, iar după căderea acestuia revenirea imaginii sale reale în conștiința populară a întârziat.

Paginile de mai jos fac parte din volumul II al Povestirilor istorice ale lui Dumitru Almaș cu desene de Valentin Tănase

IIIIII

Din volumul Cartea eroilor, o colecție de povestiri din mai multe scrieri, am selectat câteva pagini cu un fragment din romanul Împlinire, volumul I, Fata din inima țării, de Nicolae Tăutu

Am selectat din mai multe cărți pagini care se referă la sacrificiul plin de eroism al acestei fete supranumită și „Ioana D’Arc a românilor”.

Armata și luptele românilor din Antichitate până la intrarea în NATO de Călin Hentea

AB

Jurnal de front (de la Jiu la Mărășești) de Pârvu Boerescu

Revista Magazin istoric din august 1977, articolul Pagini din jurnalul Ecaterinei Teodoroiu

Într-o pictură reprodusă pe coperta revistei se poate distinge și eroina conducându-și plutonul în luptă.

IMG_07IMG_08IMG_09IMG_10

Filmul artistic realizat în 1979 și numit Ecaterina Teodoroiu cu Stela Furcovici în rolul eroinei

Eroina apare și în filmul Triunghiul morții care începe cu rugăciunea Cătălinei

 

Spectacol de teatru-document realizat în cadrul proiectului Biografii, memorii

La 20 de ani de la terminarea Primului Război Mondial, războiul de reîntregire – cum i se spunea atunci, scriitorul Ioan Manoliu a pornit o investigaţie de tip jurnalistic, pe urmele celei pe care contemporanii o considerau cea mai vitează româncă a timpurilor noastre, Ecaterina Teodoroiu sau mai bine zis, Cătălina Toderoiu, numele ei real.

 

ECATERINA TEODOROIU – 100 DE ANI DE LA JERTFA SUPREMĂ PE FRONTUL DIN MOLDOVA, ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Eveniment de prezentare publică intinerantă, în prezența autorilor, a filmului documentar și a albumului „Cătălina Teodoroiu, eroina poporului român”, realizate de către publicistul gorjean Dorin BROZBĂ, cu sprijinul Muzeului Județean „Alexandru Ștefulescu” Gorj și al Primăriei Municipiului Târgu-Jiu

 

Balada Ecaterina Teodoroiu – Roxana Croitoru

Mai multe monumente s-au realizat pentru a consti memoria și faptele de vitejie a eroinei neamului, pe lângă Mausoleul de la Târgu-Jiu, locul în care osemintele Ecaterinei au fost mutate în 1921 din comuna Fitionești din Moldova, locul în care și-a dat viața pentru apărarea țării.

Monumentul Ecaterinei Teodoroiu lângă Panciu, ridicat în locul în care a căzut eroina

Monumentul_Ecaterinei_Teodoroiu lângă_Panciu

Monumentul din Slatina

RO_OT_Slatina_Ecaterina_Teodoroiu_monument

 

Pe frontul Mărășești învie morții…

Un roman scris de Gabriel Drăgan dedicat preascumpului său tată, Panaite Drăgan, căzut pentru dreapta și sfânta apărare a năzuințelor Neamului Românesc, în luptele de la Mărășești, la 6 august 1917, cu sentimente de cea mai pioasă aducere aminte, acest zbucium de tragedie mută.

Încă o mărturie scrisă despre eroicele lupte din urmă cu un secol în cea mai crâncenă bătălie de pe fronturile din Moldova. Tatăl scriitorului a căzut în ziua cea mai importantă a bătăliei, zi în care au mai căzut pe lângă mulți alți eroi, Maiorul Grigore Ignat și fetița eroină Măriuca Ion Zaharia în luptele de la Răzoare. Ambele fapte de vitejie au fost transpuse în două filme artistice despre care am scris pe data de 6 august 2017. Acum postez câteva pagini din acest roman care descriu și luptele din acea zi memorabilă de 6 august 1917.

 

 

Școala Verdunului

Alte două romane foarte cunoscute despre ororile și absurdul războiului inspirate din luptele din urmă cu mai bine de un secol se numesc „Școala Verdunului” și „Moartea unui erou”. Luptele de la Verdun au lăsat urme adânci în sufletele participanților care au supraviețuit și în general a întregii generații de atunci.

Una dintre cele mai mari bătălii din Primul Război Mondial s-a dat la Verdun între 21 februarie și 21 iulie 1916 între armatele Franței și cele ale Imperiului German. Deoarece numărul victimelor a urcat până la 700 mii de morți, răniți și dispăruți, această bătălie a mai fost numită și „Abatorul”, adică tocătorul a sute de mii de vieți, iar pentru francezi a fost după Bătălia de pe Marna, al doilea moment culminant al întregului război. Nu știu ce filme artistice s-au făcut despre această bătălie, dar am găsit câteva filme documentare, chiar și un filmuleț de animație și discuții despre această bătălie. Iată câteva dintre ele:

„Moartea unui erou” de Richard Aldington

Pe frontul de vest nimic nou

Unul dintre cele mai celebre romane scrise despre prima conflagrație mondială al scriitorului Eric Maria Remarque, ecranizat în mai multe rânduri și transpus și în bandă desenată clasică. În selecția de mai jos sunt câteva pagini din roman și comentariile critice despre roman din introducere.

Iată varianta în bandă desenată a romanului în celebra colecție „Classics Illustrated” în limba engleză. Postez doar 11 câteva pagini din cele 43 câte are toată cartea cu benzi desenate plus biografia autorului:

Linkul pentru filmul artistic din 1979 în limba engleză, fără subtitrare în română:

Mai există cel puțin o variantă din 1930 în engleză, cred că prima, dar calitatea imaginii este foarte slabă ca să postez linkul de la această versiune.

O selecție interesantă de filme istorice inspirate din campaniile din Marele Război începând cu cea de la Gallipoli din 1915:

 

Prin cenușa imperiului

Un alt film de referință pentru Primul Război Mondial se intitulează „Prin cenușa imperiului”, cu marele actor Gheorghe Dinică în rolul Diplomatului, de trădător și arivist.

O serie de articole din „Magazin istoric” cu titlul „Agonia unui imperiu” au apărut în anul 1987. După Marele Război au dispărut din istorie nu mai puțin de patru imperii, nu numai cel Austro-Ungar. Fără să mai aibă puterea militară din evul mediu deja imperiul Otoman era considerat ca „bolnavul Europei” de mai mult timp din cauza teritoriilor pe care le pierdea, inclusiv Țările Române și Bulgaria în anii 1877-1878. Totuși prin genocidul armean din 1915 și mai ales prin victoria în Bătălia de la Gallipoli asupra trupelor britanice, australiene și zeelandeze din același an turcii otomani conduși se Kemal Stafa „Ataturk” își arată ultimii colți lumii. Dar după război aveau să piardă toate teritoriile ocupate și imperiul se dezintegra astfel. Ataturk avea să fie creatorul Turciei moderne de astăzi în anii următori.

Despre ultimele zile ale Imperiului Austro-Ungar citim în imaginile de mai jos.

Un alt film ce are legătură cu sfârșitul acestui imperiu se intitulează „Capcana mercenarilor”, în care apare din nou Sergiu Nicolăescu pe lângă alți mari actori ai cinematografie românești. Acțiunea se petrece în Transilvania în anul 1918 cu puțin timp înainte de Marea Unire de la 1 decembrie. Iată linkul filmului:

 

 

 

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

O altă operă de referință din literatura română care are legătură strânsă cu Primul Război Mondial a fost scrisă de marele romancier Camil Petrescu.

Varianta audio a romanului se găsește la linkul de mai jos:

Un comentariu al cărții în linkul următor:

După acest roman s-a realizat filmul artistic cu același titlu în anul 1979 cu Vladimir Găitan și Ioana Pacula în rolurile principale, soții Gheorghiu. Filmul nu respectă întru totul linia narativă a romanului. Sfârșitul este diferit, oarecum semănând cu cel din filmul „Pădurea spânzuraților”, cu execuția personajului principal, pe când în roman el supraviețuiește războiului. Linkul pentru film este:

Datorită unor asemănări neîntâmplătoare dintre filmul acesta și filmul „Felix și Otilia”, aș fi fost tentat să am o postare și despre romanul și implicit și filmul inspirat din el, „Enigma Otiliei” scris de George Călinescu. Cuplul de actori Sergiu Nicolăescu – Gheorghe Dinică joacă în ambele filme roluri asemănătoare, iar sfârșitul personajelor jucate de marele nostru actor, Sergiu Nicolăescu este identic, adică mor răniți în luptele din Primul Război Mondial vegheați de rivalul lor în dragostea pentru femeia iubită.

Desigur că acțiunea ambelor romane se petrece cu puțin timp înainte sau în timpul războiului și le putem enumera ca romane de referință românești despre „La Belle Epoque” despre care am vorbit într-o altă postare. Iată linkul pentru filmul „Felix și Otilia”:

Pădurea spânzuraților

Primul Război Mondial a produs profunde schimbări în mentalitatea oamenilor și totodată inimaginabile traume sufletești și drame de conștiință. Marii sau mai micii scriitori ai epocii au produs un număr imens de scrieri de orice gen, de la poezie până la teatru. Nu se știe câte opere literare, poezii sau cântece au fost inspirate din acest război absurd pentru majoritatea populației.

În România marii scriitori ca Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu au scris opere nemuritoare cu care elevii iau contact din timpul școlii. Nu puteam să trec cu vederea aceste scrieri despre Marele Război. Am dorit să includ în serialul dedicat conflictului din urmă cu un secol și scrierile literare, după care s-au realizat filme artistice și piese de teatru, nu numai articole istorice din reviste sau cărți despre război. Versiunea audio a romanului lui Liviu Rebreanu este în linkul de mai jos:

În imaginile de mai jos am postat comentariile critice despre roman, ediția 1959, coperta și imaginea scriitorului. Romanul a apărut în anul 1922.

Un comentariu audio despre roman în linkul următor:

Inspirat din acest roman de suflet al celui mai mare romancier român, în anul 1964 s-a realizat unul din filmele de referință ale cinematografiei românești, filmul cu același titlu ca și romanul obținând numeroase premii la festivaluri cinematografice internaționale, printre care „Palme D’Or” la Cannes, pentru regie. Iată linkul pentru film:

O piesă de teatru cu același titlu s-a pus în scenă în anul 1971 cu Ion Caramitru în rolul lui Apostol Bologa:

De remarcat că Ion Caramitru joacă atât în filmul din 1964 cât și în rolul principal din piesa de teatru. De altfel, Ion Caramitru joacă în alte două filme inspirate din Primul Război Mondial și anume „Baladă pentru Măriuca” din 1969 și „Ecaterina Teodoroiu” din 1979.

Un articol dintr-o revistă despre ultimul om care l-a cunoscut pe fratele lui Liviu Rebreanu, Emil, cel care l-a inspirat pe marele romancier în scrierea cărții.

01

România intră în Marele Război

Postat pe 15 august 2017

În urmă cu exact 101 ani Regatul României ieșea din starea de neutralitate și intra în război alături de Antanta.

În 2016 la comemorarea unui secol am postat următoarele imagini din mai multe publicații pe care nu le mai repostez aici. Iată linkul:

https://arheologiacopilariei.wordpress.com/2016/08/16/un-veac-de-razboi-mondial-si-un-tezaur-saracit-pentru-romania-mare/

 

În vara anului 1987 au apărut mai multe articole în „Magazin istoric” despre intrarea României în război și primele zile de lupte:

 

Bătălia de pe Marna

În septembrie 1914 s-a dat prima mare bătălie a Marelui Război între armatele Puterilor Centrale formate din Imperiul German, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman și Bulgaria contra armatelor Franței și a unui corp expediționar britanic format din 100000 de soldați. În fapt, luptele s-au dat între germani și francezi. Articolul din Magazin istoric din septembrie 1975 ne descrie pe larg și cronologic etapele acestei prime mari încleștări din urmă cu mai mult de un secol. Era primul conflict armat între germani și francezi după o pauză de 43 de ani.

Grenadierul

Postat pe 13 august 2017

Pe data de 13 august 1917, în timpul celei de-a treia bătălii de la Oituz, caporalul Constantin Mușat a căzut pe câmpul de luptă, în luptele din zona Dealului Chioșurile – Cașin.

Caporalul Constantin Muşat

Conform relatărilor camarazilor de arme, ultimele sale cuvinte ar fi fost îndemnul adresat ajutoarelor sale „Grenade, băieți! Grenade Băieți!”, care aveau să fie ulterior gravate pe monumentele ridicate în cinstea sa.

În revista „Luminița” a apărut următoarea bandă desenată despre faptele caporalului, în anul 1987, la 70 de ani de la eroicele lupte. Scenariul a fost scris de Petru Demetru Popescu, iar desenele au fost făcute de Puiu Manu.

Grenadierul 1Grenadierul 2

În „Povestiri istorice”, volumul II, Dumitru Almaș povestește despre acest caporal viteaz care a luptat până la sacrificiul suprem pentru libertatea țării.

Grenadierul 3Grenadierul 4

Mai multe monumente din Bârlad, Brăila, Bușteni, Călărași îi cinstesc eroismul. Iată câteva dintre ele.

Statuia_caporalului_Mușat_din_Bârlad

1929_-_Dimitriu_Barlad_-_Grănicerul_Misatl_Kiritescu

Constantin_musat

În Brăila o stradă și o piață – ambele în cartierul Viziru și câte o stradă în Timișoara în cartierul Cetate, în Târgu Ocna, Oradea și în București îi poartă numele. În municipiul Bacău după Revoluția din 1989, fosta stradă „Stejarului” a fost redenumită de asemena „Constantin Mușat”.