A început școala

Postat pe 11 septembrie 2017

Data de 11 septembrie 2017 marchează începutul unui nou an școlar pentru elevii de la clasa a I-a și până la clasa a XII-a, inclusiv pentru prichindeii de la grădinițe. Planșele de mai jos ilustrează cum era începutul unei zile de școală și recreația din perioada comunistă și în care generația mea și multe altele au crescut și au mers la grădiniță și la școală. Înainte de a merge la școală sau grădiniță toaleta de dimineață se făcea conform imaginii de mai jos, cel puțin la nivel teoretic.

Toaleta de dimineațăIntrarea în școalăRecreația

În 2015 pe alt blog am postat un Abecedar din 1959 tot cu ocazia începerii anului școlar. Iată linkul acelei postări:

https://betino2015.wordpress.com/2015/09/10/abecedar-1959/

Cu ocazia începerii noului an școlar postez cea mai veche carte de Citire pe care o am și deși nu are coperți am găsit câteva coperți din ediții mai noi ale unor Abecedare, adică 1959, 1963 și 1965. Deși scrie pe prima pagină că ar fi Abecedar de clasa a I-a, seamănă a manual de citire din perioada interbelică sau cel mult de până în 1948. Ne putem da ușor seama datorită conținutului acestui manual.

Un Abecedar franțuzesc sau francosescu tocmai din 1848 de C. Aristia cu desene frumoase apărut la Bucuresci la tipografia lui Eliade

Abecedar francosesco

Copiii de grădiniță erau cei mai fericiți pentru că ei mergeau la grădiniță să se joace și învățau jucându-se, așa cum face și David, băiețelul meu de 4 anișori care a început grupa mijlocie la grădiniță ! Îi urez și lui și celorlalți copii și elevi mult succes în noul an școlar !

Jucăriile din grădinițăMicul medic

Anunțuri

Cronică de vitejie

Postez câteva benzi desenate inspirate din luptele duse de vitejii ostași români pe fronturile din Bulgaria pentru cucerirea independenței de stat față de Imperiul Otoman.

O frumoasă bandă desenată în 8 episoade a apărut în revista Cutezătorii în anul 1987 la 110 ani de la cucerirea independenței. Scenariul îi aparține lui Dumitru Almaș, iar superbele desene le aparțin lui Valentin Tănase și Radu Vintilescu.

Din păcate nu am ultimul episod dar postez un link către blogul Cutezătorii unde este postat și acest ultim episod:

http://revistacutezatorii.blogspot.ro/2010/07/cronica-de-vitejie.html

Pe blogul Cutezătorii mai sunt postate alte benzi desenate cu Războiul de Independență, cum ar fi Dorobanții, Eroi de epopee (altă bandă decât cea de mai jos).

Ostașii noștri

În Almanahul copiilor din 1983 a apărut în bandă desenată poezia Ostașii noștri a lui Vasile Alecsandri. Desenele au fost realizate de Ioan Mihăescu.

Eroi de epopee

În anul 1987 în revista Luminița a apărut în două episoade banda desenată de mai jos cu desene de Puiu Manu, însă scenariul nu știu cine l-a scris pentru că nu am marginile paginilor unde scria numele scenaristului. Bănuiesc că ar fi Dumitru Almaș. Desenele sunt ușor de recunoscut că îi aparțin lui Puiu Manu.

AB

Brancardiera de la Rahova

Povestirea face parte din volumul II din Povestiri istorice de Dumitru Almaș și desene Valentin Tănase.

123

 

 

Peneș Curcanul

Din Cartea eroilor postez o povestire despre unul dintre eroii copilăriei noastre care apare în manualele de limba și literatura română și totodată unul dintre eroii Războiului de Independență din anii 1877-1878. Se pare că acest erou ar fi participat și la Marele Război din 1916-1918.

Plecat-am nouă din Vaslui…

Revista Magazin istoric din primul număr apărut în 1967 are ca prim articol eroi, fapte, mărturii din acest război inclusiv Peneș Curcanul.

 

Luarea Griviței

Postat pe 30 august 2017

Data de 30 august 1877 consemnează Bătălia de la Griviţa I (30 august/11 septembrie 1877). Operaţiune militară iniţiată de armata română pe frontul din Balcani, în cadrul Războiului de Independenţă, în vederea cuceririi redutei Griviţa şi deschiderii drumului către Plevna (Bulgaria).

În ziua de 30 august 1877, la orele 15, maiorul George Şonţu, sub comanda căruia se afla primul batalion din Divizia 3 ce deschidea atacul, a întreprins primele acţiuni ofensive. Lipsa hărţilor şi a referinţelor privitoare la structura sistemului defensiv otoman din faţa Plevnei a îngreunat misiunea trupelor române. Iniţial, s-a crezut că odată escaladată coasta abruptă, soldaţii români se vor putea odihni pe platou şi vor pregăti următorul pas, atacul asupra detaşamentelor otomane de la Griviţa. Situaţia din teren arăta însă cu totul diferit, deoarece Divizia 3 a acţionat împotriva unei alte redute, despre existenţa căreia nu se ştia şi care va fi numită ulterior Griviţa 2.

Victoria obţinută de armata română în urmă cu 140 de ani nu a descurajat forţele militare otomane, care în noaptea 30/31 august 1877 au încercat printr-o serie de atacuri surpriză să-şi restabilească controlul asupra redutei. De altfel, eforturile militare au continuat şi în ziua de 31 august/12 septembrie 1877 când otomanii au deschis foc de artilerie asupra detaşamentelor româno-ruse aflate în dispozitiv, angajând chiar lupte la baionetă.

În manualul de Limba română pentru clasa a VI-a din anul 1988 apare o poveste scrisă de Mihail Sadoveanu despre aceste zile de august de foc pentru eroii armatei române. Postez mai jos imaginile scanate din manualul din care am învățat despre cucerirea redutei Grivița în anul 1877. Toate desenele din acest manual îi aparțin lui Valentin Tănase și tocmai acest lucru a făcut manualul mai atractiv pentru elevii generației mele.

Cartea Românii la 1877 reprezintă o antologie de scrieri ale diverșilor autori români despre Războiul de Independență incluzând celebrul discurs sau luare de poziție din Parlament din data de 9 mai 1877 a ministrului de externe Mihail Kogălniceanu cu privire la independența României față de Imperiul Otoman. Nu postez întreaga carte, doar prefața lui Emil Manu, discursul lui Kogălniceanu și File din Jurnalul de front a generalului Alexandru Cernat.

Peripețiile bravului soldat Svejk

Unul dintre cele mai celebre și citite romane care au apărut după Primul Război Mondial în limba cehă în noua țară desprinsă din defunctul Imperiu Austro-Ungar al autorului Jaroslav Hasek. Romanul a devenit personificarea națiunii cehe. Criticii consideră că romanul lui Jaroslav Hašek este prima mare operă anti-război, precedând un alt roman contestatar, Nimic nou pe frontul de vest de Erich Maria Remarque.

Švejk este subiect de film, teatru, operă, muzical, cărți umoristice, statui și chiar decoruri de restaurant într-o serie de țări europene.

Piesa de teatru radiofonic Peripețiile soldatului Svejk.

 

Caporetto…Adio arme !…

Revista „Magazin istoric” din octombrie 1968 descrie cum s-a desfășurat participarea Italiei în Primul Război Mondial alături de Antanta și dezastrul de la Caporetto.

01

02030405

De-a lungul anilor s-au realizat mai multe filme documentare despre această bătălie și participarea italienilor la război. Iată o variantă în limba italiană:

Despre această bătălie s-au scris mai multe romane, iar cel mai celebru se numește Adio, arme !, scriitorul acestuia fiind rănit pe când avea numai 19 ani în timpul luptelor de pe frontul italian.

La vârsta de vreo 16 ani m-am apucat să traduc din engleză în română romanul „Adio, arme !” a lui Ernest Hemingway cu scopul de a învăța această limbă din scrierile literare cât mai variate. Postez mai jos încercările mele care seamănă cumva cu ce obținem pe Google Translator. Nu am romanul nici în română și nici în engleză dar am manuscrisele mele cu „traduceri”. Mai întâi Introducerea și primul capitol, apoi notele de subsol ale întregii cărți cu multe informații istorice despre luptele din nordul Italiei în care a fost implicat și autorul romanului, Ernest Hemingway. Cam asta a fost „lupta” mea pe frontul italian al Marelui Război.

Există multe recenzii, comentarii, chiar și animații despre acest roman celebru. Iată câteva dintre ele:

După acest roman celebru apărut în 1929 s-a realizat un film artistic încă din anul 1932 cu Gary Cooper și Helen Hayes în rolurile celor doi îndrăgostiți de pe frontul italian.

Varianta din anul 1957 a ecranizării acestui roman cu Rock Hudson și Jennifer Jones ca protagoniști:

Ecaterina Teodoroiu – Eroina de la Jii…

Postat pe 22 august 2017

Doamne,

Măsoară locul ce ni se cuvine pe pământ,

Iubitorule de oameni,

Au doară nu-mi va fi acest pământ o groapă

Sau încă Vei mai Lumina cu ziua ticălosul meu suflet.

Iată, groapa îmi stă înainte.

Luminează ochii mei ca nu cumva să adorm întru moarte.

Luminează mintea mea, Oțelește voința mea,

Curățește-mi trupul și Sfințește sufletul meu !

Amin !

Cu rugăciunea de mai sus începe filmul artistic românesc Triunghiul morții și este rostită de Ilinca Goia în rolul Ecaterinei Teodoroiu – Eroina de la Jiu. Nu știu dacă aceste cuvinte au fost rostite în realitate de Ecaterina, dar mi-au plăcut foarte mult și am decis să le pun ca motto al acestei postări.

Ecaterina Teodoroiu (născută Cătălina Vasile Toderoiu la 14 ianuarie 1894, Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu, România – d. 22 august 1917 lângă Panciu, România) a fost o cercetașă și participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârșitul bătăliei de la Mărășești luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române.

Ecaterina Teodoroiu a fost prima femeie ofițer din armata română.
Ecaterina_Teodoroiu_Muzeul_Militar

Provenită dintr-o familie modestă din Oltenia, Ecaterina a plecat la București pentru a deveni învățătoare, iar acolo a contribuit la înființarea primelor organizații de cercetași din țara ei. După intrarea României în Primul Război Mondial, a activat ca asistentă medicală pe frontul din regiunea ei natală. Din dorința de a-i răzbuna pe toți cei patru frați ai ei care muriseră în lupte, Ecaterina a cerut să fie transferată la o unitate de combatanți. A fost luată prizonieră, a evadat și a fost rănită de două ori. În spital, a fost decorată de casa regală și avansată la gradul de sublocotenent. Din această postură a participat la bătălia de la Mărășești, unde a murit comandând un pluton de infanterie.

Celebrată ca eroină națională după terminarea războiului, imaginea ei a fost la început marginalizată și apoi distorsionată de regimul comunist, iar după căderea acestuia revenirea imaginii sale reale în conștiința populară a întârziat.

Paginile de mai jos fac parte din volumul II al Povestirilor istorice ale lui Dumitru Almaș cu desene de Valentin Tănase

IIIIII

Din volumul Cartea eroilor, o colecție de povestiri din mai multe scrieri, am selectat câteva pagini cu un fragment din romanul Împlinire, volumul I, Fata din inima țării, de Nicolae Tăutu

Am selectat din mai multe cărți pagini care se referă la sacrificiul plin de eroism al acestei fete supranumită și „Ioana D’Arc a românilor”.

Armata și luptele românilor din Antichitate până la intrarea în NATO de Călin Hentea

AB

Jurnal de front (de la Jiu la Mărășești) de Pârvu Boerescu

Revista Magazin istoric din august 1977, articolul Pagini din jurnalul Ecaterinei Teodoroiu

Într-o pictură reprodusă pe coperta revistei se poate distinge și eroina conducându-și plutonul în luptă.

IMG_07IMG_08IMG_09IMG_10

Filmul artistic realizat în 1979 și numit Ecaterina Teodoroiu cu Stela Furcovici în rolul eroinei

Eroina apare și în filmul Triunghiul morții care începe cu rugăciunea Cătălinei

 

Spectacol de teatru-document realizat în cadrul proiectului Biografii, memorii

La 20 de ani de la terminarea Primului Război Mondial, războiul de reîntregire – cum i se spunea atunci, scriitorul Ioan Manoliu a pornit o investigaţie de tip jurnalistic, pe urmele celei pe care contemporanii o considerau cea mai vitează româncă a timpurilor noastre, Ecaterina Teodoroiu sau mai bine zis, Cătălina Toderoiu, numele ei real.

 

ECATERINA TEODOROIU – 100 DE ANI DE LA JERTFA SUPREMĂ PE FRONTUL DIN MOLDOVA, ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Eveniment de prezentare publică intinerantă, în prezența autorilor, a filmului documentar și a albumului „Cătălina Teodoroiu, eroina poporului român”, realizate de către publicistul gorjean Dorin BROZBĂ, cu sprijinul Muzeului Județean „Alexandru Ștefulescu” Gorj și al Primăriei Municipiului Târgu-Jiu

 

Balada Ecaterina Teodoroiu – Roxana Croitoru

Mai multe monumente s-au realizat pentru a consti memoria și faptele de vitejie a eroinei neamului, pe lângă Mausoleul de la Târgu-Jiu, locul în care osemintele Ecaterinei au fost mutate în 1921 din comuna Fitionești din Moldova, locul în care și-a dat viața pentru apărarea țării.

Monumentul Ecaterinei Teodoroiu lângă Panciu, ridicat în locul în care a căzut eroina

Monumentul_Ecaterinei_Teodoroiu lângă_Panciu

Monumentul din Slatina

RO_OT_Slatina_Ecaterina_Teodoroiu_monument

 

Pe frontul de vest nimic nou

Unul dintre cele mai celebre romane scrise despre prima conflagrație mondială al scriitorului Eric Maria Remarque, ecranizat în mai multe rânduri și transpus și în bandă desenată clasică. În selecția de mai jos sunt câteva pagini din roman și comentariile critice despre roman din introducere.

Iată varianta în bandă desenată a romanului în celebra colecție „Classics Illustrated” în limba engleză. Postez doar 11 câteva pagini din cele 43 câte are toată cartea cu benzi desenate plus biografia autorului:

Linkul pentru filmul artistic din 1979 în limba engleză, fără subtitrare în română:

Mai există cel puțin o variantă din 1930 în engleză, cred că prima, dar calitatea imaginii este foarte slabă ca să postez linkul de la această versiune.

O selecție interesantă de filme istorice inspirate din campaniile din Marele Război începând cu cea de la Gallipoli din 1915:

 

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

O altă operă de referință din literatura română care are legătură strânsă cu Primul Război Mondial a fost scrisă de marele romancier Camil Petrescu.

Varianta audio a romanului se găsește la linkul de mai jos:

Un comentariu al cărții în linkul următor:

După acest roman s-a realizat filmul artistic cu același titlu în anul 1979 cu Vladimir Găitan și Ioana Pacula în rolurile principale, soții Gheorghiu. Filmul nu respectă întru totul linia narativă a romanului. Sfârșitul este diferit, oarecum semănând cu cel din filmul „Pădurea spânzuraților”, cu execuția personajului principal, pe când în roman el supraviețuiește războiului. Linkul pentru film este:

Datorită unor asemănări neîntâmplătoare dintre filmul acesta și filmul „Felix și Otilia”, aș fi fost tentat să am o postare și despre romanul și implicit și filmul inspirat din el, „Enigma Otiliei” scris de George Călinescu. Cuplul de actori Sergiu Nicolăescu – Gheorghe Dinică joacă în ambele filme roluri asemănătoare, iar sfârșitul personajelor jucate de marele nostru actor, Sergiu Nicolăescu este identic, adică mor răniți în luptele din Primul Război Mondial vegheați de rivalul lor în dragostea pentru femeia iubită.

Desigur că acțiunea ambelor romane se petrece cu puțin timp înainte sau în timpul războiului și le putem enumera ca romane de referință românești despre „La Belle Epoque” despre care am vorbit într-o altă postare. Iată linkul pentru filmul „Felix și Otilia”:

Pădurea spânzuraților

Primul Război Mondial a produs profunde schimbări în mentalitatea oamenilor și totodată inimaginabile traume sufletești și drame de conștiință. Marii sau mai micii scriitori ai epocii au produs un număr imens de scrieri de orice gen, de la poezie până la teatru. Nu se știe câte opere literare, poezii sau cântece au fost inspirate din acest război absurd pentru majoritatea populației.

În România marii scriitori ca Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu au scris opere nemuritoare cu care elevii iau contact din timpul școlii. Nu puteam să trec cu vederea aceste scrieri despre Marele Război. Am dorit să includ în serialul dedicat conflictului din urmă cu un secol și scrierile literare, după care s-au realizat filme artistice și piese de teatru, nu numai articole istorice din reviste sau cărți despre război. Versiunea audio a romanului lui Liviu Rebreanu este în linkul de mai jos:

În imaginile de mai jos am postat comentariile critice despre roman, ediția 1959, coperta și imaginea scriitorului. Romanul a apărut în anul 1922.

Un comentariu audio despre roman în linkul următor:

Inspirat din acest roman de suflet al celui mai mare romancier român, în anul 1964 s-a realizat unul din filmele de referință ale cinematografiei românești, filmul cu același titlu ca și romanul obținând numeroase premii la festivaluri cinematografice internaționale, printre care „Palme D’Or” la Cannes, pentru regie. Iată linkul pentru film:

Un articol despre acest film a apărut în almanahul BTT număr special cu titlul Călătorie în timp.

IMG_0017

O piesă de teatru cu același titlu s-a pus în scenă în anul 1971 cu Ion Caramitru în rolul lui Apostol Bologa:

De remarcat că Ion Caramitru joacă atât în filmul din 1964 cât și în rolul principal din piesa de teatru. De altfel, Ion Caramitru joacă în alte două filme inspirate din Primul Război Mondial și anume „Baladă pentru Măriuca” din 1969 și „Ecaterina Teodoroiu” din 1979.

Un articol dintr-o revistă despre ultimul om care l-a cunoscut pe fratele lui Liviu Rebreanu, Emil, cel care l-a inspirat pe marele romancier în scrierea cărții.

01