Semicentenar MAGAZIN ISTORIC

Cu ocazia semicentenarului acestei reviste pe care cel puțin eu o cunosc din gimnaziu (în cabinetul de istorie de la școala unde mergeam eu exista colecția acestei reviste) urez LA MULȚI ANI ! publicației care nu trebuie să lipsească din nicio bibliotecă și care mie mi-au îmbogățit cunoștințele de istorie de-a lungul timpului. Alături de Șoimii patriei, Cutezătorii, Luminița, Luceafărul copiilor, Universul copiilor această revistă face parte din copilăria mea, ca și multor altora nu numai din generația mea.

Am primul număr apărut în urmă cu 50 de ani și numărul de la aniversarea de 30 de ani a revistei din aprilie 1997. Câteva imagini scanate din ele și coperțile numerelor apărute în primul an de existență pe care le am le postez mai jos. Povestea nașterii acestei reviste o puteți citi în imaginile de mai jos.

În anul 1967 se aniversau 50 de la cele mai grele bătălii purtate de români în Primul Război Mondial și totodată 50 de ani de la Marea Revoluție din Octombrie din Imperiul Țarist. În 1967 trecuseră 25 de ani de la luptele decisive care aveau să hotărască soarta celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, bătălii purtate în nordul Africii și Stalingrad, iar aceste evenimente sunt cele mai importante despre care s-a scris în primul an de existență a Magazinului Istoric.

Tot în 1967 se împlineau 90 de ani de la Independența României și ultimele bătălii purtate de români cu Imperiul Otoman pe teritoriul Bulgariei. Aceste evenimente apar chiar pe coperta primului număr în litografie, copertă care a fost reprodusă și în numărul aniversar din 1997.

 

 

Dor nestins de munte…

Sâmbătă, 22 aprilie 2017, în munții Retezat au murit striviți de avalanșa de zăpadă și pietre doi copii alpiniști, sportivi  de performanță, Dor Geta Popescu de 14 ani, sora mai mică a Crinei „Coco” Popescu, altă recordmenă a escaladărilor montane și Erik Gulacsi de 13 ani, supranumiți copii de aur ai alpinismului românesc. Titlul acestei postări este schimbat față de cel de pe blogul sportiv, fiind un joc de cuvinte și se referă la numele Getei Dor Popescu. Nu știu dacă „Dor” provine de la Dorina sau de la altceva, dar eu am sugerat o variantă prin numele acestei postări.

Deja s-a scris mult despre acești copii, despre părinții lor care i-au dus la moarte sigură în condițiile de climă pe care le-au avut în ziua respectivă. Nici părinții lor și nici noi NU trebuia să le cerem acestor copii să ajungă la performanțele montane ale lui Horia Colibășanu, Constantin Lăcătușu, David Neacșu, Ecaterina Cuibuș sau chiar și a surorii mai mari a Getei, Crina „Coco” Popescu. Ne mândrim cu performanțele celor amintiți aici, dar muntele își cere tributul uman din când în când, mai ales atunci când sunt încălcate flagrant legile lui scrise sau nescrise.

Pe lângă această tragedie, în ziua de 25 aprilie 2017 într-o localitate din Teleorman, un copil de nici doi anișori a fost salvat dintr-un puț adânc de 16 m în care căzuse. Toate felicitările și mulțumirile pentru minunații pompieri și ceilalți salvatori care au ajutat la salvarea unei vieți firave de copilaș ! Au mai fost astfel de întâmplări anii trecuți, cu alți copii eroi salvatori. Întâmplările din benzile desenate următoare au ca eroi salvatori alți copii din anii 1980, pionieri merituoși la vremea aceea.

În memoria acestor doi copii dispăruți atât de tragic și nedrept postez aici mai multe benzi desenate cu aventuri montane și întâmplări adevărate petrecute iarna apărute în revistele pentru copii din anii 1980, „Cutezătorii” și „Luminița”: „Schiorii”, „Aventuri la Cota 1600”, „Avalanșa”, „La săniuș” și „Curelușa buclucașă”. Dor și Erik erau la vârsta la care sunt câțiva dintre eroii următoarelor benzi desenate și la vârsta la care eu abia așteptam să cumpăr revistele pentru a citi următoarele episoade din benzile desenate. Această postare apare și pe celălalt blog al meu dedicat publicațiilor cu profil sportiv, dar acolo am postat mai puține benzi desenate.

Ma întâi 3 „Întâmplări Adevărate” din revista „Luminița”. Prima dintre ele este șocant de asemănătoare celei în care au murit cei doi copii în Retezat. Spre deosebire de aceste 3 întâmplări adevărate finalul celei din Retezat este tragic, cei doi copii din grupul de șapte persoane pierzându-și viața.

  1. AVALANȘA  IMG2. LA SĂNIUȘIMG_00013. CURELUȘA BUCLUCAȘĂIMG_00024. SCHIORII
  2. IMG_0003IMG_0004IMG_0005IMG_0006IMG_0007IMG_0008IMG_0009IMG_0010IMG_0011IMG_00125. LA UN PAS DE EXTRAORDINARIMG_0022IMG_0023IMG_0024IMG_0025IMG_0026IMG_0027IMG_0028IMG_00296. AVENTURI LA COTA 1600IMG_0030IMG_0031IMG_0032IMG_0033IMG_0034IMG_00357. STÂNCA VULTURILOR IMG_0013IMG_0014IMG_0015IMG_0016IMG_0017IMG_0018IMG_0019IMG_0020IMG_0021

Teatrul copiilor în Lumea Copiilor

O revistă pentru copii editată de Teatrul „Ion Creangă” în colaborare cu revista „Teatrul” a apărut în anul 1985, iar în imaginile de mai jos este chiar primul număr. Probabil din acest motiv revista este foarte puțin cunoscută celor din țară pentru că a apărut doar în București în puține numere și exemplare.

Imaginile sunt de calitate foarte slabă și de aceea nici nu am pus watermark pentru că le voi schimba cu imagini scanate de calitate corespunzătoare pentru a putea fi citite, dar formatul revistei depășește A4, însă scanerul meu nu.

Am postat această revistă și pentru a da o mână de ajutor prietenilor de la blogul „Cutezătorii” cu benzi desenate care au postat o planșă cu „D’ale lui Guță” și nu au habar în ce revistă a apărut. În acest prim număr apar două episoade cu aceste aventuri. Mai am un număr din această revistă care va fi postată aici.

4 martie 1977 – Secunde tragice, zile eroice

Postat pe 4 martie 2017, ora 21:22:22

Pe 4 martie 1977, la ora 21:22:22, în România s-a produs cea mai mare catastrofă pe timp de pace din câte a consemnat istoria. În cutremurul din 1977 au murit atunci 1578 de oameni, dintre care 1391 numai în București. Peste 30 de blocuri și clădiri mari s-au prăbușit. Printre ele sunt blocurile Dunărea, Scala, Casata, Continental, Wilson, blocul de la intersecția Lizeanu cu Șoseaua Ștefan cel Mare, cel din cartierul Militari etc. Pagubele materiale s-au ridicat la cifra de 2 miliarde dolari.

În urma cutremurului au dispărut mari personalități ale culturii cum ar fi:

Toma Caragiu

Doina Badea

Alexandru Bocăneț

A.E. Baconski

Mihai Gafița

Savin Bratu

Alexandru Ivasiuc

Eliza Petrăchescu

Corneliu M. Popescu

Tudor Stavru

Veronica Porumbacu

Daniela Caurea

Tudor Dumitrescu

Mihaela Mărăcineanu

Liviu Popa

Florin Ciorăscu

Eu abia dacă aveam vreo 8 luni, nu-mi aduc aminte nimic, desigur. Din ce mi-au povestit părinții, eram chiar în București, locuiam în mansarda casei doamnei Ecaterina Roșca (fostă redactoare la revista pentru copii „Cutezătorii”) și a familiei dânsei. Mulți ani după ce ne-am mutat din casa dânsei, prin 1979, am ținut legătura prin mama mea. Ea avea un băiat de vârstă școlară atunci, dar nu îmi aduc aminte nimic de la vârsta de 3 ani cât aveam când ne-am mutat în altă parte. Eu eram acolo cu părinții și cu bunica din partea tatălui, care a avut rolul să ne liniștească pe toți, având experiența cutremurului din 1940.

Paginile de mai jos le-am mai postat pe blog și în 2016 după cutremurul din Italia unde au fost și români implicați. Povestea celor 55 de secunde apocaliptice și a zilelor eroice care au urmat o puteți citi în detaliu în postarea de mai jos.

 

 

 

Dimineața copiilor și Universul copiilor de Crăciun

Postat pe 25 decembrie 2016

Două numere speciale de Crăciun ale revistei „Dimineața copiilor” numărul 150 din 1926 și numărul 202 din 1927 și numărul 52 din „Universul copiilor” din 1927 scanate de mine, dar nu sunt ale mele.

Calitatea imaginilor nu este extraodinară, sunt scanate câte două pagini cu un scaner A3, dar se pot citi textele.

Numărul din „Universul copiilor” este scanat alb-negru dar în viitor îl voi rescana color și îl voi reposta tot aici.

00158_100159_100160_100161_100162_100163_100164_100165_100166_100167_100168_100169_100170_100171_100172_100173_100174_100175_100176_100177_100178_100179_100180_100181_100182_100183_100411004120041300414004150041600417004180041900420004210042200423

Eliberarea Basarabiei și Bucovinei

Postat pe 27 august 2016

Acum 25 de ani, pe data de 27 august 1991, fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească își declara „Independența de Stat” față de fosta Uniune Sovietică, entitate statală ce a dispărut în acel an, pe 25 decembrie.

În urmă cu 75 de ani, pe data de 26 iulie 1941, armatele aliate ale României și Germaniei naziste eliberau Basarabia și Bucovina de sub stăpânirea bolșevică sovietică. Această eliberare nu a durat decât până în august 1944 când armata roșie sovietică a reocupat aceste teritorii, de data asta pentru aproape o jumătate de secol, dar Bucovina și sudul Basarabiei fac parte în prezent din Ucraina.

Cu această ocazie revista „Universul Copiilor” nr. 31 din 30 iulie 1941 a publicat o serie de articole pe primele 3 pagini și așa cum se vede chiar și coperta este dedicată acestui însemnat eveniment. Din razele soarelui ies cele 3 figuri ale conducătorilor politici de atunci, Regele Mihai, în vârstă de nici 20 de ani la aceea dată este încadrat de cei doi dictatori, ai Germaniei naziste, Adolf Hitler, la stânga și ai României, Ion Antonescu, la dreapta. Figurile soldaților aliați români și germani apar și ele în partea de jos a copertei. Pe pagina 3 apare și harta teritoriilor eliberate, a Basarabiei și Bucovinei. Pentru aceste teritorii și pentru Transilvania, Mareșalul Ion Antonescu, care a trimis sute de mii de ostași români să lupte chiar și pe fronturile din Ucraina și Rusia, pe teritorii care nu au aparținut niciodată României, rămâne în continuare o figură controversată a istoriei românești. Poate dacă România nu ar fi intrat niciodată în război soarta noastră ar fi fost alta sau poate că nici Transilvania nu ar mai fi revenit României în 1944 sau după război. Poate că România ar fi recăpătat toate teritoriile pierdute dacă armata română s-ar fi oprit la Nistru și poate că nu am mai fi avut regim comunist pentru 45 de ani și nu ar mai fi trebuit să plătim despăgubiri de război uriașe. Dar istoria a fost cea pe care am trăit-o în ultimii 75 de ani, iar consecințele se pare că încă le mai suportăm și azi. Cel mai prielnic moment pentru reunificarea Basarabiei și României a fost ratat în urmă cu 25 de ani după declararea independenței Republicii Moldova când s-ar fi putut realiza unirea după modelul german. Poate am fi avut o altă situație economică dacă tot atunci s-ar fi reinstaurat Monarhia după modelul spaniol din 1975.

Bănuiesc că cel care a păstrat această revistă a riscat foarte mult pe timpul regimului comunist, libertatea și poate chiar viața, dar e bine că s-a păstrat acest număr din „Universul Copiilor”, principala revistă pentru copii din anii 1920-1940. Am scanat doar primele 3 pagini care se referă la război deși am toate paginile revistei. Războiul nu a fost numai al oamenilor politici sau al militarilor, ci a fost al întregii națiuni, de la cel mai mic până la cel mai bătrân, iar destinul a zeci de milioane de români a fost schimbat în acei ani de război pentru totdeauna, la fel ca și al altor sute de milioane de oameni din țările implicate în a doua conflagrație mondială.

010203

Drumul Atomului de la Soare la Pământ și de la Hiroshima și Nagasaki până la Cernobâl și Fukushima

Cu ocazia nefericitei aniversări sau comemorări a 30 de ani de la tragedia de la Cernobâl de pe 26 aprilie 1986 postez câteva materiale pe care le am în arhiva mea și care fac referire parțial sau în întregime la vasta problematică a atomului și la tragediile de la Hiroshima, Nagasaki, Cernobâl etc.

Racheta cutezătorilor din februarie 1970 a apărut ca număr special dedicat Atomului.

Universul copiilor v24 14

Ultimul număr pe care l-am găsit din ultimul an de apariție (1948) de dinainte de comunizarea României sau chiar de la începutul acestui proces politic.

Numerele 4, 5, 6, 12, 13 și 14 din 1948 pe care le-am postat aici aparțin lui Daci, amicul meu din Hunedoara. Numerele 39 din 1947 și nr. 7 din 1948 sunt ale mele. Sper să mai găsesc și alte numere Universul copiilor din anii 1923-1948 și desigur și multe alte publicații pentru copii din acei ani.