Drumul de lupte și jertfe al Independenței

0102030405

Anunțuri

Cronică de vitejie

Postez câteva benzi desenate inspirate din luptele duse de vitejii ostași români pe fronturile din Bulgaria pentru cucerirea independenței de stat față de Imperiul Otoman.

O frumoasă bandă desenată în 8 episoade a apărut în revista Cutezătorii în anul 1987 la 110 ani de la cucerirea independenței. Scenariul îi aparține lui Dumitru Almaș, iar superbele desene le aparțin lui Valentin Tănase și Radu Vintilescu.

Din păcate nu am ultimul episod dar postez un link către blogul Cutezătorii unde este postat și acest ultim episod:

http://revistacutezatorii.blogspot.ro/2010/07/cronica-de-vitejie.html

Pe blogul Cutezătorii mai sunt postate alte benzi desenate cu Războiul de Independență, cum ar fi Dorobanții, Eroi de epopee (altă bandă decât cea de mai jos).

Ostașii noștri

În Almanahul copiilor din 1983 a apărut în bandă desenată poezia Ostașii noștri a lui Vasile Alecsandri. Desenele au fost realizate de Ioan Mihăescu.

Eroi de epopee

În anul 1987 în revista Luminița a apărut în două episoade banda desenată de mai jos cu desene de Puiu Manu, însă scenariul nu știu cine l-a scris pentru că nu am marginile paginilor unde scria numele scenaristului. Bănuiesc că ar fi Dumitru Almaș. Desenele sunt ușor de recunoscut că îi aparțin lui Puiu Manu.

AB

Brancardiera de la Rahova

Povestirea face parte din volumul II din Povestiri istorice de Dumitru Almaș și desene Valentin Tănase.

123

 

 

Peneș Curcanul

Din Cartea eroilor postez o povestire despre unul dintre eroii copilăriei noastre care apare în manualele de limba și literatura română și totodată unul dintre eroii Războiului de Independență din anii 1877-1878. Se pare că acest erou ar fi participat și la Marele Război din 1916-1918.

Plecat-am nouă din Vaslui…

Revista Magazin istoric din primul număr apărut în 1967 are ca prim articol eroi, fapte, mărturii din acest război inclusiv Peneș Curcanul.

 

Resboiul 1877 – 1878

Numărul special din mai 1977 al revistei Magazin istoric apărut cu ocazia Centenarului Declarației de Independență a României față de Imperiul Otoman. Întregul număr a fost dedicat evenimentelor din anii 1877-1878 și a vizat toate aspectele istorice ale războiului.

 

Articol apărut în Almanahul Convorbiri literare pe anul 1987.

 

Luarea Griviței

Postat pe 30 august 2017

Data de 30 august 1877 consemnează Bătălia de la Griviţa I (30 august/11 septembrie 1877). Operaţiune militară iniţiată de armata română pe frontul din Balcani, în cadrul Războiului de Independenţă, în vederea cuceririi redutei Griviţa şi deschiderii drumului către Plevna (Bulgaria).

În ziua de 30 august 1877, la orele 15, maiorul George Şonţu, sub comanda căruia se afla primul batalion din Divizia 3 ce deschidea atacul, a întreprins primele acţiuni ofensive. Lipsa hărţilor şi a referinţelor privitoare la structura sistemului defensiv otoman din faţa Plevnei a îngreunat misiunea trupelor române. Iniţial, s-a crezut că odată escaladată coasta abruptă, soldaţii români se vor putea odihni pe platou şi vor pregăti următorul pas, atacul asupra detaşamentelor otomane de la Griviţa. Situaţia din teren arăta însă cu totul diferit, deoarece Divizia 3 a acţionat împotriva unei alte redute, despre existenţa căreia nu se ştia şi care va fi numită ulterior Griviţa 2.

Victoria obţinută de armata română în urmă cu 140 de ani nu a descurajat forţele militare otomane, care în noaptea 30/31 august 1877 au încercat printr-o serie de atacuri surpriză să-şi restabilească controlul asupra redutei. De altfel, eforturile militare au continuat şi în ziua de 31 august/12 septembrie 1877 când otomanii au deschis foc de artilerie asupra detaşamentelor româno-ruse aflate în dispozitiv, angajând chiar lupte la baionetă.

În manualul de Limba română pentru clasa a VI-a din anul 1988 apare o poveste scrisă de Mihail Sadoveanu despre aceste zile de august de foc pentru eroii armatei române. Postez mai jos imaginile scanate din manualul din care am învățat despre cucerirea redutei Grivița în anul 1877. Toate desenele din acest manual îi aparțin lui Valentin Tănase și tocmai acest lucru a făcut manualul mai atractiv pentru elevii generației mele.

Cartea Românii la 1877 reprezintă o antologie de scrieri ale diverșilor autori români despre Războiul de Independență incluzând celebrul discurs sau luare de poziție din Parlament din data de 9 mai 1877 a ministrului de externe Mihail Kogălniceanu cu privire la independența României față de Imperiul Otoman. Nu postez întreaga carte, doar prefața lui Emil Manu, discursul lui Kogălniceanu și File din Jurnalul de front a generalului Alexandru Cernat.

Caporetto…Adio arme !…

Revista „Magazin istoric” din octombrie 1968 descrie cum s-a desfășurat participarea Italiei în Primul Război Mondial alături de Antanta și dezastrul de la Caporetto.

01

02030405

De-a lungul anilor s-au realizat mai multe filme documentare despre această bătălie și participarea italienilor la război. Iată o variantă în limba italiană:

Despre această bătălie s-au scris mai multe romane, iar cel mai celebru se numește Adio, arme !, scriitorul acestuia fiind rănit pe când avea numai 19 ani în timpul luptelor de pe frontul italian.

La vârsta de vreo 16 ani m-am apucat să traduc din engleză în română romanul „Adio, arme !” a lui Ernest Hemingway cu scopul de a învăța această limbă din scrierile literare cât mai variate. Postez mai jos încercările mele care seamănă cumva cu ce obținem pe Google Translator. Nu am romanul nici în română și nici în engleză dar am manuscrisele mele cu „traduceri”. Mai întâi Introducerea și primul capitol, apoi notele de subsol ale întregii cărți cu multe informații istorice despre luptele din nordul Italiei în care a fost implicat și autorul romanului, Ernest Hemingway. Cam asta a fost „lupta” mea pe frontul italian al Marelui Război.

Există multe recenzii, comentarii, chiar și animații despre acest roman celebru. Iată câteva dintre ele:

După acest roman celebru apărut în 1929 s-a realizat un film artistic încă din anul 1932 cu Gary Cooper și Helen Hayes în rolurile celor doi îndrăgostiți de pe frontul italian.

Varianta din anul 1957 a ecranizării acestui roman cu Rock Hudson și Jennifer Jones ca protagoniști:

Bătălia de pe Somme

Data de 22 august 1914 consemnează cel mai mare tribut în vieți omenești dat de către o singură țară sau armata unei țări din timpul Primului Război Mondial și poate și din Cel de al Doilea cel puțin până la 6 și 9 august 1945 la Hiroshima și Nagasaki. În această sângeroasă zi armata Franței a pierdut nu mai puțin de 27000 de soldați uciși în luptă. Așa cum am arătat în postarea de pe 22 august 2017 și armata română a avut o mare pierdere pe această dată, dar în 1917, anume eroina Ecaterina Teodoroiu care a fost răpusă de gloanțele germane chiar la sfârșitul marii bătălii de la Mărășești.

Bătălia de pe Somme deși s-a desfășurat după doi ani de la declanșarea războiului, între 1 iulie și 18 noiembrie 1916, a fost cea mai lungă și sângeroasă bătălie din timpul primei conflagrații mondiale, cu peste un milion de morți în cele două tabere aflate în conflict. Principalul scop al acestei lupte era ca germanii să aducă trupe de la Verdun. Pierderile de vieți omenești în bătălia de pe Somme au fost în final mai mari decât cele de la Verdun.

Revista Magazin istoric din august 1973 descrie într-un articol cum s-au desfășurat ostilitățile.

Cartea Marile bătălii din istoria lumii include această bătălie printre cele mai mari din toate timpurile

Un film documentar cu imagini din timpul bătăliei în limba engleză, documentar realizat în 1916 în primă fază

Un alt film documentar despre această sângeroasă bătălie

Un film documentar artistic cu reconstituiri realizat de Channel 4 în anul 2005

Un documentar cu povești reale și săpături arheologice de la fața locului

Ecaterina Teodoroiu – Eroina de la Jii…

Postat pe 22 august 2017

Doamne,

Măsoară locul ce ni se cuvine pe pământ,

Iubitorule de oameni,

Au doară nu-mi va fi acest pământ o groapă

Sau încă Vei mai Lumina cu ziua ticălosul meu suflet.

Iată, groapa îmi stă înainte.

Luminează ochii mei ca nu cumva să adorm întru moarte.

Luminează mintea mea, Oțelește voința mea,

Curățește-mi trupul și Sfințește sufletul meu !

Amin !

Cu rugăciunea de mai sus începe filmul artistic românesc Triunghiul morții și este rostită de Ilinca Goia în rolul Ecaterinei Teodoroiu – Eroina de la Jiu. Nu știu dacă aceste cuvinte au fost rostite în realitate de Ecaterina, dar mi-au plăcut foarte mult și am decis să le pun ca motto al acestei postări.

Ecaterina Teodoroiu (născută Cătălina Vasile Toderoiu la 14 ianuarie 1894, Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu, România – d. 22 august 1917 lângă Panciu, România) a fost o cercetașă și participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârșitul bătăliei de la Mărășești luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române.

Ecaterina Teodoroiu a fost prima femeie ofițer din armata română.
Ecaterina_Teodoroiu_Muzeul_Militar

Provenită dintr-o familie modestă din Oltenia, Ecaterina a plecat la București pentru a deveni învățătoare, iar acolo a contribuit la înființarea primelor organizații de cercetași din țara ei. După intrarea României în Primul Război Mondial, a activat ca asistentă medicală pe frontul din regiunea ei natală. Din dorința de a-i răzbuna pe toți cei patru frați ai ei care muriseră în lupte, Ecaterina a cerut să fie transferată la o unitate de combatanți. A fost luată prizonieră, a evadat și a fost rănită de două ori. În spital, a fost decorată de casa regală și avansată la gradul de sublocotenent. Din această postură a participat la bătălia de la Mărășești, unde a murit comandând un pluton de infanterie.

Celebrată ca eroină națională după terminarea războiului, imaginea ei a fost la început marginalizată și apoi distorsionată de regimul comunist, iar după căderea acestuia revenirea imaginii sale reale în conștiința populară a întârziat.

Paginile de mai jos fac parte din volumul II al Povestirilor istorice ale lui Dumitru Almaș cu desene de Valentin Tănase

IIIIII

Din volumul Cartea eroilor, o colecție de povestiri din mai multe scrieri, am selectat câteva pagini cu un fragment din romanul Împlinire, volumul I, Fata din inima țării, de Nicolae Tăutu

Am selectat din mai multe cărți pagini care se referă la sacrificiul plin de eroism al acestei fete supranumită și „Ioana D’Arc a românilor”.

Armata și luptele românilor din Antichitate până la intrarea în NATO de Călin Hentea

AB

Jurnal de front (de la Jiu la Mărășești) de Pârvu Boerescu

Revista Magazin istoric din august 1977, articolul Pagini din jurnalul Ecaterinei Teodoroiu

Într-o pictură reprodusă pe coperta revistei se poate distinge și eroina conducându-și plutonul în luptă.

IMG_07IMG_08IMG_09IMG_10

Filmul artistic realizat în 1979 și numit Ecaterina Teodoroiu cu Stela Furcovici în rolul eroinei

Eroina apare și în filmul Triunghiul morții care începe cu rugăciunea Cătălinei

 

Spectacol de teatru-document realizat în cadrul proiectului Biografii, memorii

La 20 de ani de la terminarea Primului Război Mondial, războiul de reîntregire – cum i se spunea atunci, scriitorul Ioan Manoliu a pornit o investigaţie de tip jurnalistic, pe urmele celei pe care contemporanii o considerau cea mai vitează româncă a timpurilor noastre, Ecaterina Teodoroiu sau mai bine zis, Cătălina Toderoiu, numele ei real.

 

ECATERINA TEODOROIU – 100 DE ANI DE LA JERTFA SUPREMĂ PE FRONTUL DIN MOLDOVA, ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Eveniment de prezentare publică intinerantă, în prezența autorilor, a filmului documentar și a albumului „Cătălina Teodoroiu, eroina poporului român”, realizate de către publicistul gorjean Dorin BROZBĂ, cu sprijinul Muzeului Județean „Alexandru Ștefulescu” Gorj și al Primăriei Municipiului Târgu-Jiu

 

Balada Ecaterina Teodoroiu – Roxana Croitoru

Mai multe monumente s-au realizat pentru a consti memoria și faptele de vitejie a eroinei neamului, pe lângă Mausoleul de la Târgu-Jiu, locul în care osemintele Ecaterinei au fost mutate în 1921 din comuna Fitionești din Moldova, locul în care și-a dat viața pentru apărarea țării.

Monumentul Ecaterinei Teodoroiu lângă Panciu, ridicat în locul în care a căzut eroina

Monumentul_Ecaterinei_Teodoroiu lângă_Panciu

Monumentul din Slatina

RO_OT_Slatina_Ecaterina_Teodoroiu_monument

 

Prin cenușa imperiului

Un alt film de referință pentru Primul Război Mondial se intitulează „Prin cenușa imperiului”, cu marele actor Gheorghe Dinică în rolul Diplomatului, de trădător și arivist.

O serie de articole din „Magazin istoric” cu titlul „Agonia unui imperiu” au apărut în anul 1987. După Marele Război au dispărut din istorie nu mai puțin de patru imperii, nu numai cel Austro-Ungar. Fără să mai aibă puterea militară din evul mediu deja imperiul Otoman era considerat ca „bolnavul Europei” de mai mult timp din cauza teritoriilor pe care le pierdea, inclusiv Țările Române și Bulgaria în anii 1877-1878. Totuși prin genocidul armean din 1915 și mai ales prin victoria în Bătălia de la Gallipoli asupra trupelor britanice, australiene și zeelandeze din același an turcii otomani conduși se Kemal Stafa „Ataturk” își arată ultimii colți lumii. Dar după război aveau să piardă toate teritoriile ocupate și imperiul se dezintegra astfel. Ataturk avea să fie creatorul Turciei moderne de astăzi în anii următori.

Despre ultimele zile ale Imperiului Austro-Ungar citim în imaginile de mai jos.

Un alt film ce are legătură cu sfârșitul acestui imperiu se intitulează „Capcana mercenarilor”, în care apare din nou Sergiu Nicolăescu pe lângă alți mari actori ai cinematografie românești. Acțiunea se petrece în Transilvania în anul 1918 cu puțin timp înainte de Marea Unire de la 1 decembrie. Iată linkul filmului:

 

 

 

România intră în Marele Război

Postat pe 15 august 2017

În urmă cu exact 101 ani Regatul României ieșea din starea de neutralitate și intra în război alături de Antanta.

În 2016 la comemorarea unui secol am postat următoarele imagini din mai multe publicații pe care nu le mai repostez aici. Iată linkul:

https://arheologiacopilariei.wordpress.com/2016/08/16/un-veac-de-razboi-mondial-si-un-tezaur-saracit-pentru-romania-mare/

 

În vara anului 1987 au apărut mai multe articole în „Magazin istoric” despre intrarea României în război și primele zile de lupte: