170 ani de la Revoluția de la 1848

Postat pe 21 iunie 2018 nefinalizat

Se împlinesc 170 de ani de la anul revoluționar care a măcinat Europa la mijlocul secolului al XIX-lea care s-a făcut resimțită și în Țările Române.

S-au scris nenumărate cărți istorice, romane, nuvele, piese de teatru, poezii despre acest eveniment. S-au turnat nenumărate filme de-a lungul timpului, inclusiv românești. Probabil că și serialele cu Mărgelatu și Haiducii au fost inspirate de evenimente petrecute în timpul acestui an revoluționar care a răscolit Europa. Evenimentele din primăvara și vara anului 1848 din Țările Române au constituit doar o etapă din epopeea unirii și independenței statului român. Alte etape se vor desfășura în anii 1859, 1866, 1877-1878 și 1916-1918, iar altele s-au desfășurat în anii 1784 și 1821.

Am găsit câteva benzi desenate apărute în revistele pentru copii, Cutezătorii și altele inspirate din faptele de vitejie ale oamenilor din acele vremuri: Micul tipograf, apărută în 1988 și Un om în furtună, în 1989.

Publicitate

Centenar Cel Mai Iubit Fiu al Poporului

Postat pe 26 ianuarie 2018

Pe data de 26 ianuarie 1918 se năștea Nicolae Ceaușescu, fostul Președinte, Dictator al României Socialiste Comuniste în perioada martie 1965 – 22 decembrie 1989, autointitulat „Cel Mai Iubit Fiu al Poporului”. Dacă ar mai fi rezistat sistemul comunist în România după modelul nord-coreean, astăzi ar fi fost o zi de mare sărbătoare cu defilări și osanale, asemănătoarea Zilei Naționale care se sărbătorea pe 23 august.

În Coreea de Nord data nașterii lui Kim Ir Sen, tătucul poporului nord-coreean, constituie data începutului calendarului nord-coreean, așa cum creștinii își au începutul calendarului de la data nașterii Domnului Iisus Hristos, în urmă cu mai bine de 2000 de ani. În România nu s-a ajuns până la pasul ca data nașterii lui Nicolae Ceaușescu să constituie data începutului calendarului, în rest, prin absurd, dacă vrem să retrăim ceea ce am trăit în „Epoca de Aur”, am putea emigra în Coreea de Nord.

Probabil că la mormintele soților Ceaușescu este pelerinaj în această zi, se recită poezii patriotice, se cântă odele închinate „multiubitului și stimatului tovarăș” și „savantei de renume mondial”.

Câteva imagini care au mai fost postate aici pe blog, două din revista Jobarat (Cutezătorii în maghiară) cu ocazia semicentenarului tovarășului din ianuarie 1968 și coperta cărții Secunde tragice, zile eroice, care îl prezintă pe „iubitul conducător” în mijlocul ruinelor cutremurului din 1977 dând indicații prețioase cu privire la salvarea oamenilor sau curățarea rămășițelor blocurilor și caselor prăbușite.

Cutezatorii nr. 51 – 1989 ?!

Postat pe 21 decembrie 2017

Pe 21 decembrie 1989 ar fi trebuit să apară nr. 51 sau numărul dublu 51-52 al revistei Cutezătorii. În anii 1987 și 1988 la sfârșit de an apărea numărul dublu 51-52 anunțat din numărul 50. Probabil că și în 1989 era în pregătire acest număr dublu care ar fi avut ca dată de apariție ziua de 21 sau 28 decembrie 1989, dar evenimentele revoluționare din acele zile au împiedicat apariția ultimului număr din decembrie 1989. Episodul de bandă desenată de pe ultima pagină a numărului 50, intitulată Chemarea muncii se termină cu „Va urma”, adică trebuia să mai apară cel puțin încă un episod sau mai multe, care nu au mai apărut nicăieri. Nu știm cum se termină acest serial dedicat mărețelor înfăptuiri de pe șantierele de blocuri comuniste.

Iată linkul pentru numărul integral al revistei, postat pe blogul tvarheolog:

https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/18/1989-cutezatorii-nr-50-14-decembrie-1989/#

Revistele Șoimii patriei și Luminița pe decembrie 1989, Almanahul copiilor, Cutezătorii și Șoimii patriei pe anul 1990 și alte almanahuri au apărut totuși.

Numărul 50 din 1988, apărut joi, pe 15 decembrie 1988 anunța pe pagina 11, dreapta sus apariția numărului dublu 51-52 din data de 22. Numărul 50 din 1989 nu a anunțat acest fapt, de aceea unii cred încă și în prezent că totuși a mai apărut un număr 51 pe 21 decembrie 1989. Eu nu cred că ar mai fi apărut acest număr. Am discutat cu alți colecționari sau chiar abonați ai revistei care nu au mai primit acest număr, ci mai târziu în ianuarie 1990 primul număr din Universul copiilor, apărut pe 18 ianuarie care desigur că nu mai continuă banda desenată Chemarea muncii ci începe cu alte benzi. Deci până la proba contrarie, nu avem dovezi să credem în acest număr 51 sau numărul dublu 51-52.

Iată 3 pagini din numărul dublu 51-52 din anul 1988, apărut pe 22 decembrie 1988, dată care consemnează intrarea în ultimul an de dictatură ceaușistă:

Romanele grafice non-fiction

Întotdeauna mi-au plăcut benzile desenate cu caracter istoric sau îl consider genul meu preferat și de aceea voi posta câte ceva din acest domeniu

Integrala Livia Rusz din revista Napsugar

Pe 7 octombrie 2017 la librăria Cărturești  din București s-a lansat volumașul de benzi desenate Integrala Livia Rusz din revistele Napsugar apărute între 1959 și 1981. Cărticica are doar 100 de pagini, vreo 93 efectiv cu benzi desenate, iar formatul este de 22,5 x 19 cm, cam ca revista Șoimii Patriei sau varianta ei maghiară, A Haza Solymai. Coperțile sunt cartonate, dar la mai multe citiri sau răsfoiri, nu am certitudinea că paginile nu vor începe să se desprindă una câte una. Pentru a citi textele traduse în română sau pentru a vedea mai bine desenele o lupă este foarte utilă. În aceste condiții cărticica este greu de găsit la prețul de 100 ron pentru că tirajul limitat la numai 150 de exemplare numerotate nu permite difuzarea ei în librării și chioșcuri. Deci, nu putem avea pretenția că inițiatorii acestui proiect au scos un album de lux de mărime rezonabilă, ca albumele cu Asterix, Tintin sau chiar Rahan, care au apărut în ultimii 10-15 ani în traducere românească.  Totuși ne putem face o imagine miniaturală despre benzile create de o legendă a genului din anii 1950-1980 cu apariții în toate revistele pentru copii.

Exif_JPEG_420

Exif_JPEG_420

Exif_JPEG_420

Exif_JPEG_420

La lansarea din 7 octombrie 2017 încă mai erau disponibile exemplare din ediția limitată și numerotată de 70 a volumului Aventurile lui Costel apărute în Șoimii patriei din anii 1980, volum de același format ca și Integrala Livia Rusz.

Mai jos postez o copertă din Napsugar din august 1977 care nu apare reprodusă în Integrala lansată pe 7 octombrie 2017. De altfel, cred că nicio copertă din Napsugar desenată de Livia Rusz nu apare în noul volum cu pretenții „integrale”. Atât cât voi putea găsi prin arhive voi repara aceste mici scăpări aici pe blog. Coperta revistei de mai jos este asemănătoare volumului lansat cu diferența că pe revistă copii se joacă undeva la munte în vacanța de vară, iar pe coperta Integralei copii se joacă iarna lângă un lac înghețat tot la munte. Era și mai frumos dacă în Integrală apăreau și toate coperțile sau alte desene ale Liviei Rusz apărute în Napsugar între 1959 și 1981.

Prima bandă desenată apărută în revista Cutezătorii în 1967 se intitulează Dan Buzdugan și este desenată de colega de generație a domnului Puiu Manu, distinsa doamnă Livia Rusz, care în prezent locuiește la Budapesta și nu a participat la lansarea cărții.

Desenele doamnei Rusz au apărut în nenumărate cărți pentru copii cu povești, basme și romane, nu numai în revistele Cravata roșie, Cutezătorii, Luminița, Napsugar, Arici pogonici sau Șoimii patriei.

A doua bandă desenată din primul număr Șoimii patriei din anul 1980

Aventurile lui AVI din revistele Arici pogonici din anii 1970 și apoi din 1980 în Șoimii patriei

Livia Rusz și cărțile copilăriei

Cartea Peter Pan și Wendy desenată de Livia Rusz a apărut în anul 1987 când desenatoarea era în diaspora, emigrând în Republica Federală Germania și de acolo în Ungaria și din acest motiv numele ei nu apare pe carte ca și autor al desenelor.

Seria de cărți Cipi sau Csipike apărute în română și maghiară este foarte apreciată de multe generații de copii de ambele limbi.

Alte cărți ilustrate de Livia Rusz apar în imaginile de mai jos

Semicentenar Cutezătorii

Pe data de 28 septembrie 1967 apărea primul număr al celei mai importante reviste pentru copiii României Socialiste, oficiosul Organizației de Pionieri pe țară, adică revista Cutezătorii, care timp de 22 de ani și 3 luni a informat pionierii despre activitatea organizației și activitatea politică a „celui mai iubit fiu al poporului”, a publicat multe articole științifice de istorie, civilizație, geografie, biologie, sport etc. și pe ultima pagină, de obicei, câte un episod din minunatele benzi desenate realizate de artiști precum Valentin Tănase, Pompiliu Dumitrescu, Puiu Manu, Albin Stănescu, Sandu Florea, Livia Rusz, Sorin Anghel, Teodor Bogoi și scenariști ca Dumitru Almaș, Costache Anton, Constantin Diaconu, Vasile Mănuceanu, Ovidiu Zotta, Ecaterina Roșca, Vlaicu Bârna etc. Am apreciat foarte mult articolele științifice scrise de doamna Ecaterina Roșca cu care am avut onoarea să fiu vecin la sfârșitul anilor 1970. Mi-o amintesc doar după ce am revăzut-o ani mai târziu, pentru că la 3-4 ani îmi era greu s-o țin minte deși locuiam în același imobil, din ce mi-au povestit părinții. Ei știau atunci unde lucrează doamna Roșca. Doamna Roșca a continuat să scrie articole și în Universul copiilor începând cu 1990, dar de mulți ani nu am mai ținut legătura, nu mai știu ce face dânsa în prezent.

Iată linkul dintr-o postare mai veche unde se găsesc coperțile revistelor din primul an de apariție, pe care nu le mai repostez și aici:

https://arheologiacopilariei.wordpress.com/2015/12/11/cutezatorii-anul-i-1967/

Revista Cravata roșie, care își înceta existența, în ultimul său număr din septembrie 1967 anunța apariția unei noi reviste care îi lua locul celei care apărea din aprilie 1953 exact după moartea lui I.V. Stalin, primul număr fiind numerotat cu 7 după ce între ianuarie și martie apăruseră bilunar 6 numere din Pogonici. La început Cravata roșie, continuatoarea revistei Pogonici apare tot bilunar, apoi din anul 1954 cu o apariție lunară, la fel ca Luminița și Arici Pogonici. Tot atunci și-a încetat apariția ziarul Scânteia Pionierului. Probabil că Nicolae Ceaușescu a dorit să facă o departajare față de primele două decenii comuniste dintre 1945 și 1965, la fel cum s-a făcut după moartea lui Stalin cu Cravata roșie în loc de Pogonici. Startul Epocii de Aur l-au dat această nouă publicație și planul de creștere a populației prin Decretul 66 cu interzicerea avorturilor. Copii acestei epoci au crescut o dată cu revista la care erau aproape obligați să se aboneze la școală. Încă mai țin minte că abonamentul trimestrial era de 13.50 lei, iar profesorul meu de matematică aducea revistele la clasă în catalogul clasei.

Ultimul număr din Cravata roșie în linkul următor de pe blogul Arheolog TV:

https://tvarheolog.wordpress.com/2014/04/06/1967-cravata-rosie-nr-9-septembrie-1967/

Iată coperțile primului număr din Cutezătorii, care publică pe ultima pagină banda desenată intitulată Dan Buzdugan, desenată de Livia Rusz, cu scenariul lui Dumitru Almaș, anunțată și pe copertă.

Numărul integral al revistei îl găsiți la linkul următor:

https://tvarheolog.wordpress.com/2013/06/15/1967-cutezatorii-nr-1-28-septembrie-1967/

Între 1969 și 1974 a avut o pereche științifică intitulată Racheta cutezătorilor cu apariție lunară. În total au apărut 60 de numere în cei cinci ani de existență. Iată linkul primului număr postat pe blogul Arheolog TV:

https://tvarheolog.wordpress.com/2014/02/15/1969-racheta-cutezatorilor-nr-1-august-1969/

Revista Jobarat a apărut între aceeași ani ca și Cutezătorii și era varianta în limba maghiară a acesteia. Se găsesc puține numere în maghiară, în întregime doar un singur număr postat tot pe blogul Arheolog TV:

https://arheo5tv.wordpress.com/2015/09/15/jobarat-1977-35-1-septembrie-1977/

Eu dețin cam 100 de numere, din care am scanat câteva pagini din mai multe numere.

Iată 3 numere cu Nadia Comăneci pe copertă din anii 1975 și 1976, când gimnasta noastră era cea mai bună sportivă a lumii. În reviste apar și articole de o pagină sau două cu performanțele Nadiei. Benzile desenate sunt cele din versiunea românească, Dorobanții și Columna în milenii.

Imaginile de mai sus din numărul 31 din 29 iulie 1976 reprezintă articolul din revistă cu marele succes al Nadiei de la Montrel.

Un alt număr publică în paginile din mijloc o bandă frumoasă cu victoria de la Vaslui din ianuarie 1475.

Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de viață în ianuarie 1968 a „tovarășului” a scris și revista Jobarat. Tot atâția ani a împlinit și revista copilăriei generațiilor născute între 1960 și 1980.

În zilele noastre continuă să apară Cutezătorii și Luminița, dar au cu totul alt conținut decât în anii Epocii de Aur, bineînțeles.

Cea mai lungă apariție neîntreruptă a avut-o Luminița, între 1953 și 1989, apoi reluată în ultimii ani, însă Universul copiilor a avut cele mai multe numere apărute între 1923 și 1998, cu întrerupere între 1949 și 1989. Până în 1949 această revistă apărea săptămânal, apoi din 1990 săptămânal, bilunar sau lunar până în 1996. Practic revista a dispărut după încetarea din viață a domnului Ovidiu Zotta, redactorul-șef al ei. Eu personal am văzut un număr din 1998, de aceea am scris că a apărut până în 1998.

Cronică de vitejie

Postez câteva benzi desenate inspirate din luptele duse de vitejii ostași români pe fronturile din Bulgaria pentru cucerirea independenței de stat față de Imperiul Otoman.

O frumoasă bandă desenată în 8 episoade a apărut în revista Cutezătorii în anul 1987 la 110 ani de la cucerirea independenței. Scenariul îi aparține lui Dumitru Almaș, iar superbele desene le aparțin lui Valentin Tănase și Radu Vintilescu.

Din păcate nu am ultimul episod dar postez un link către blogul Cutezătorii unde este postat și acest ultim episod:

http://revistacutezatorii.blogspot.ro/2010/07/cronica-de-vitejie.html

Pe blogul Cutezătorii mai sunt postate alte benzi desenate cu Războiul de Independență, cum ar fi Dorobanții, Eroi de epopee (altă bandă decât cea de mai jos).

Ostașii noștri

În Almanahul copiilor din 1983 a apărut în bandă desenată poezia Ostașii noștri a lui Vasile Alecsandri. Desenele au fost realizate de Ioan Mihăescu.

Eroi de epopee

În anul 1987 în revista Luminița a apărut în două episoade banda desenată de mai jos cu desene de Puiu Manu, însă scenariul nu știu cine l-a scris pentru că nu am marginile paginilor unde scria numele scenaristului. Bănuiesc că ar fi Dumitru Almaș. Desenele sunt ușor de recunoscut că îi aparțin lui Puiu Manu.

Brancardiera de la Rahova

Povestirea face parte din volumul II din Povestiri istorice de Dumitru Almaș și desene Valentin Tănase.

 

 

Grenadierul

Postat pe 13 august 2017

Pe data de 13 august 1917, în timpul celei de-a treia bătălii de la Oituz, caporalul Constantin Mușat a căzut pe câmpul de luptă, în luptele din zona Dealului Chioșurile – Cașin.

Conform relatărilor camarazilor de arme, ultimele sale cuvinte ar fi fost îndemnul adresat ajutoarelor sale „Grenade, băieți! Grenade Băieți!”, care aveau să fie ulterior gravate pe monumentele ridicate în cinstea sa.

În revista „Luminița” a apărut următoarea bandă desenată despre faptele caporalului, în anul 1987, la 70 de ani de la eroicele lupte. Scenariul a fost scris de Petru Demetru Popescu, iar desenele au fost făcute de Puiu Manu.

În „Povestiri istorice”, volumul II, Dumitru Almaș povestește despre acest caporal viteaz care a luptat până la sacrificiul suprem pentru libertatea țării.

Mai multe monumente din Bârlad, Brăila, Bușteni, Călărași îi cinstesc eroismul. Iată câteva dintre ele.

În Brăila o stradă și o piață – ambele în cartierul Viziru și câte o stradă în Timișoara în cartierul Cetate, în Târgu Ocna, Oradea și în București îi poartă numele. În municipiul Bacău după Revoluția din 1989, fosta stradă „Stejarului” a fost redenumită de asemena „Constantin Mușat”.

Dor nestins de munte…

Sâmbătă, 22 aprilie 2017, în munții Retezat au murit striviți de avalanșa de zăpadă și pietre doi copii alpiniști, sportivi  de performanță, Dor Geta Popescu de 14 ani, sora mai mică a Crinei „Coco” Popescu, altă recordmenă a escaladărilor montane și Erik Gulacsi de 13 ani, supranumiți copii de aur ai alpinismului românesc. Titlul acestei postări este schimbat față de cel de pe blogul sportiv, fiind un joc de cuvinte și se referă la numele Getei Dor Popescu. Nu știu dacă „Dor” provine de la Dorina sau de la altceva, dar eu am sugerat o variantă prin numele acestei postări.

Deja s-a scris mult despre acești copii, despre părinții lor care i-au dus la moarte sigură în condițiile de climă pe care le-au avut în ziua respectivă. Nici părinții lor și nici noi NU trebuia să le cerem acestor copii să ajungă la performanțele montane ale lui Horia Colibășanu, Constantin Lăcătușu, David Neacșu, Ecaterina Cuibuș sau chiar și a surorii mai mari a Getei, Crina „Coco” Popescu. Ne mândrim cu performanțele celor amintiți aici, dar muntele își cere tributul uman din când în când, mai ales atunci când sunt încălcate flagrant legile lui scrise sau nescrise.

Pe lângă această tragedie, în ziua de 25 aprilie 2017 într-o localitate din Teleorman, un copil de nici doi anișori a fost salvat dintr-un puț adânc de 16 m în care căzuse. Toate felicitările și mulțumirile pentru minunații pompieri și ceilalți salvatori care au ajutat la salvarea unei vieți firave de copilaș ! Au mai fost astfel de întâmplări anii trecuți, cu alți copii eroi salvatori. Întâmplările din benzile desenate următoare au ca eroi salvatori alți copii din anii 1980, pionieri merituoși la vremea aceea.

În memoria acestor doi copii dispăruți atât de tragic și nedrept postez aici mai multe benzi desenate cu aventuri montane și întâmplări adevărate petrecute iarna apărute în revistele pentru copii din anii 1980, „Cutezătorii” și „Luminița”: „Schiorii”, „Aventuri la Cota 1600”, „Avalanșa”, „La săniuș” și „Curelușa buclucașă”. Dor și Erik erau la vârsta la care sunt câțiva dintre eroii următoarelor benzi desenate și la vârsta la care eu abia așteptam să cumpăr revistele pentru a citi următoarele episoade din benzile desenate. Această postare apare și pe celălalt blog al meu dedicat publicațiilor cu profil sportiv, dar acolo am postat mai puține benzi desenate.

Ma întâi 3 „Întâmplări Adevărate” din revista „Luminița”. Prima dintre ele este șocant de asemănătoare celei în care au murit cei doi copii în Retezat. Spre deosebire de aceste 3 întâmplări adevărate finalul celei din Retezat este tragic, cei doi copii din grupul de șapte persoane pierzându-și viața.

1. AVALANȘA  2. LA SĂNIUȘ3. CURELUȘA BUCLUCAȘĂ4. SCHIORII
2. 5. LA UN PAS DE EXTRAORDINAR6. AVENTURI LA COTA 16007. STÂNCA VULTURILOR