Arhivele lunare: septembrie 2017

Semicentenar Cutezătorii

Pe data de 28 septembrie 1967 apărea primul număr al celei mai importante reviste pentru copiii României Socialiste, oficiosul Organizației de Pionieri pe țară, adică revista Cutezătorii, care timp de 22 de ani și 3 luni a informat pionierii despre activitatea organizației și activitatea politică a „celui mai iubit fiu al poporului”, a publicat multe articole științifice de istorie, civilizație, geografie, biologie, sport etc. și pe ultima pagină, de obicei, câte un episod din minunatele benzi desenate realizate de artiști precum Valentin Tănase, Pompiliu Dumitrescu, Puiu Manu, Albin Stănescu, Sandu Florea, Livia Rusz, Sorin Anghel, Teodor Bogoi și scenariști ca Dumitru Almaș, Costache Anton, Constantin Diaconu, Vasile Mănuceanu, Ovidiu Zotta, Ecaterina Roșca, Vlaicu Bârna etc. Am apreciat foarte mult articolele științifice scrise de doamna Ecaterina Roșca cu care am avut onoarea să fiu vecin la sfârșitul anilor 1970. Mi-o amintesc doar după ce am revăzut-o ani mai târziu, pentru că la 3-4 ani îmi era greu s-o țin minte deși locuiam în același imobil, din ce mi-au povestit părinții. Ei știau atunci unde lucrează doamna Roșca. Doamna Roșca a continuat să scrie articole și în Universul copiilor începând cu 1990, dar de mulți ani nu am mai ținut legătura, nu mai știu ce face dânsa în prezent.

Iată linkul dintr-o postare mai veche unde se găsesc coperțile revistelor din primul an de apariție, pe care nu le mai repostez și aici:

https://arheologiacopilariei.wordpress.com/2015/12/11/cutezatorii-anul-i-1967/

Revista Cravata roșie, care își înceta existența, în ultimul său număr din septembrie 1967 anunța apariția unei noi reviste care îi lua locul celei care apărea din aprilie 1953 exact după moartea lui I.V. Stalin, primul număr fiind numerotat cu 7 după ce între ianuarie și martie apăruseră bilunar 6 numere din Pogonici. La început Cravata roșie, continuatoarea revistei Pogonici apare tot bilunar, apoi din anul 1954 cu o apariție lunară, la fel ca Luminița și Arici Pogonici. Tot atunci și-a încetat apariția ziarul Scânteia Pionierului. Probabil că Nicolae Ceaușescu a dorit să facă o departajare față de primele două decenii comuniste dintre 1945 și 1965, la fel cum s-a făcut după moartea lui Stalin cu Cravata roșie în loc de Pogonici. Startul Epocii de Aur l-au dat această nouă publicație și planul de creștere a populației prin Decretul 66 cu interzicerea avorturilor. Copii acestei epoci au crescut o dată cu revista la care erau aproape obligați să se aboneze la școală. Încă mai țin minte că abonamentul trimestrial era de 13.50 lei, iar profesorul meu de matematică aducea revistele la clasă în catalogul clasei.

Ultimul număr din Cravata roșie în linkul următor de pe blogul Arheolog TV:

https://tvarheolog.wordpress.com/2014/04/06/1967-cravata-rosie-nr-9-septembrie-1967/

Iată coperțile primului număr din Cutezătorii, care publică pe ultima pagină banda desenată intitulată Dan Buzdugan, desenată de Livia Rusz, cu scenariul lui Dumitru Almaș, anunțată și pe copertă.

Numărul integral al revistei îl găsiți la linkul următor:

https://tvarheolog.wordpress.com/2013/06/15/1967-cutezatorii-nr-1-28-septembrie-1967/

Între 1969 și 1974 a avut o pereche științifică intitulată Racheta cutezătorilor cu apariție lunară. În total au apărut 60 de numere în cei cinci ani de existență. Iată linkul primului număr postat pe blogul Arheolog TV:

https://tvarheolog.wordpress.com/2014/02/15/1969-racheta-cutezatorilor-nr-1-august-1969/

Revista Jobarat a apărut între aceeași ani ca și Cutezătorii și era varianta în limba maghiară a acesteia. Se găsesc puține numere în maghiară, în întregime doar un singur număr postat tot pe blogul Arheolog TV:

https://arheo5tv.wordpress.com/2015/09/15/jobarat-1977-35-1-septembrie-1977/

Eu dețin cam 100 de numere, din care am scanat câteva pagini din mai multe numere.

Iată 3 numere cu Nadia Comăneci pe copertă din anii 1975 și 1976, când gimnasta noastră era cea mai bună sportivă a lumii. În reviste apar și articole de o pagină sau două cu performanțele Nadiei. Benzile desenate sunt cele din versiunea românească, Dorobanții și Columna în milenii.

Imaginile de mai sus din numărul 31 din 29 iulie 1976 reprezintă articolul din revistă cu marele succes al Nadiei de la Montrel.

Un alt număr publică în paginile din mijloc o bandă frumoasă cu victoria de la Vaslui din ianuarie 1475.

Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de viață în ianuarie 1968 a „tovarășului” a scris și revista Jobarat. Tot atâția ani a împlinit și revista copilăriei generațiilor născute între 1960 și 1980.

În zilele noastre continuă să apară Cutezătorii și Luminița, dar au cu totul alt conținut decât în anii Epocii de Aur, bineînțeles.

Cea mai lungă apariție neîntreruptă a avut-o Luminița, între 1953 și 1989, apoi reluată în ultimii ani, însă Universul copiilor a avut cele mai multe numere apărute între 1923 și 1998, cu întrerupere între 1949 și 1989. Până în 1949 această revistă apărea săptămânal, apoi din 1990 săptămânal, bilunar sau lunar până în 1996. Practic revista a dispărut după încetarea din viață a domnului Ovidiu Zotta, redactorul-șef al ei. Eu personal am văzut un număr din 1998, de aceea am scris că a apărut până în 1998.

A început școala

Postat pe 11 septembrie 2017

Data de 11 septembrie 2017 marchează începutul unui nou an școlar pentru elevii de la clasa a I-a și până la clasa a XII-a, inclusiv pentru prichindeii de la grădinițe. Planșele de mai jos ilustrează cum era începutul unei zile de școală și recreația din perioada comunistă și în care generația mea și multe altele au crescut și au mers la grădiniță și la școală. Înainte de a merge la școală sau grădiniță toaleta de dimineață se făcea conform imaginii de mai jos, cel puțin la nivel teoretic.

Toaleta de dimineațăIntrarea în școalăRecreația

În 2015 pe alt blog am postat un Abecedar din 1959 tot cu ocazia începerii anului școlar. Iată linkul acelei postări:

https://betino2015.wordpress.com/2015/09/10/abecedar-1959/

Cu ocazia începerii noului an școlar postez cea mai veche carte de Citire pe care o am și deși nu are coperți am găsit câteva coperți din ediții mai noi ale unor Abecedare, adică 1959, 1963 și 1965. Deși scrie pe prima pagină că ar fi Abecedar de clasa a I-a, seamănă a manual de citire din perioada interbelică sau cel mult de până în 1948. Ne putem da ușor seama datorită conținutului acestui manual.

Un Abecedar franțuzesc sau francosescu tocmai din 1848 de C. Aristia cu desene frumoase apărut la Bucuresci la tipografia lui Eliade

Abecedar francosesco

Copiii de grădiniță erau cei mai fericiți pentru că ei mergeau la grădiniță să se joace și învățau jucându-se, așa cum face și David, băiețelul meu de 4 anișori care a început grupa mijlocie la grădiniță ! Îi urez și lui și celorlalți copii și elevi mult succes în noul an școlar !

Jucăriile din grădinițăMicul medic

Crăciunul care a preschimbat armele în colinde și fotbal

Ziua de 24 decembrie 1914 consemnează cel mai frumos moment al Primului Război Mondial dacă vren război poate avea momente frumoase, un eveniment nemaiîntâlnit în alt război de până atunci sau de după acel an. În această zi sfântă pentru Creștinătate soldații din taberele aflate în conflict au fraternizat lăsând armele deoparte cântând colinde, rugându-se și sărbătorind Crăciunul împreună, oferindu-și cadouri și jucând fotbal. La izbucnirea războiului soldații sperau ca acesta să se încheie cât mai repede și să se întoarcă acasă până la Crăciun. Războiul trebuia să se termine în această zi sfântă. Dar nu s-a întâmplat așa ci a mai continuat încă aproape patru ani.

Un material scris pe situl Historia în linkul următor:

https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=3&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjW1Zq7qo7WAhWEchQKHc3hCekQFgg-MAI&url=https%3A%2F%2Fwww.historia.ro%2Fsectiune%2Fgeneral%2Farticol%2Fcraciunul-1914-in-transee&usg=AFQjCNFfUb9fhQSOFgy5hMSryxMFko-tsg

Un alt articol despre acest eveniment pe situl sport.ro descrie cum au jucat fotbal soldații francezi, britanici, belgieni și germani în ziua de Crăciun a anului 1914:

https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=17&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwi9zryLto7WAhXEhRoKHXLwCZ84ChAWCF0wBg&url=http%3A%2F%2Fwww.sport.ro%2Ftrue-story%2Fmiracol-in-seara-de-craciun-momentul-in-care-soldatii-au-lasat-armele-jos-si-s-au-luptat-cu-mingea-de.html&usg=AFQjCNG1AMvGb3vxpPZGmPJnvNrzML8jfw

Iată câteva filme documentare despre acest miracol de Crăciun:

Silent night – Cântecul care a oprit Primul Război Mondial pentru o zi

Un spectacol de colinde dedicat acestui eveniment:

În amintirea acelor soldați care au lăsat armele deoparte de Crăciun s-au realizat mai multe filme artistice. Unul dintre ele se numește JOYEUX NOELLE și a fost turnat în 2005. Țările care au colaborat la realizarea acestui film sunt Franța, Germania, Marea Britanie, Belgia și România. Originalul este în limbile franceză, germană și engleză conform naționalităților implicate în acest armistițiu.

Iată linkul filmului cu subtitrare în limba română:

https://ok.ru/video/19064752646

Într-un film musical în limba engleză intitulat Oh what a lovely war despre Marele Război, am găsit secvența cu armistițiul de Crăciun:

Un cântec foarte frumos inspirat din acest eveniment este interpretat de cântăreți irlandezi:

O animație cu piese de Lego cu acest armistițiu:

 

Cronică de vitejie

Postez câteva benzi desenate inspirate din luptele duse de vitejii ostași români pe fronturile din Bulgaria pentru cucerirea independenței de stat față de Imperiul Otoman.

O frumoasă bandă desenată în 8 episoade a apărut în revista Cutezătorii în anul 1987 la 110 ani de la cucerirea independenței. Scenariul îi aparține lui Dumitru Almaș, iar superbele desene le aparțin lui Valentin Tănase și Radu Vintilescu.

Din păcate nu am ultimul episod dar postez un link către blogul Cutezătorii unde este postat și acest ultim episod:

http://revistacutezatorii.blogspot.ro/2010/07/cronica-de-vitejie.html

Pe blogul Cutezătorii mai sunt postate alte benzi desenate cu Războiul de Independență, cum ar fi Dorobanții, Eroi de epopee (altă bandă decât cea de mai jos).

Ostașii noștri

În Almanahul copiilor din 1983 a apărut în bandă desenată poezia Ostașii noștri a lui Vasile Alecsandri. Desenele au fost realizate de Ioan Mihăescu.

Eroi de epopee

În anul 1987 în revista Luminița a apărut în două episoade banda desenată de mai jos cu desene de Puiu Manu, însă scenariul nu știu cine l-a scris pentru că nu am marginile paginilor unde scria numele scenaristului. Bănuiesc că ar fi Dumitru Almaș. Desenele sunt ușor de recunoscut că îi aparțin lui Puiu Manu.

AB

Brancardiera de la Rahova

Povestirea face parte din volumul II din Povestiri istorice de Dumitru Almaș și desene Valentin Tănase.

123

 

 

Peneș Curcanul

Din Cartea eroilor postez o povestire despre unul dintre eroii copilăriei noastre care apare în manualele de limba și literatura română și totodată unul dintre eroii Războiului de Independență din anii 1877-1878. Se pare că acest erou ar fi participat și la Marele Război din 1916-1918.

Plecat-am nouă din Vaslui…

Revista Magazin istoric din primul număr apărut în 1967 are ca prim articol eroi, fapte, mărturii din acest război inclusiv Peneș Curcanul.

 

Resboiul 1877 – 1878

Numărul special din mai 1977 al revistei Magazin istoric apărut cu ocazia Centenarului Declarației de Independență a României față de Imperiul Otoman. Întregul număr a fost dedicat evenimentelor din anii 1877-1878 și a vizat toate aspectele istorice ale războiului.

 

Articol apărut în Almanahul Convorbiri literare pe anul 1987.