Cronică de vitejie

Postez câteva benzi desenate inspirate din luptele duse de vitejii ostași români pe fronturile din Bulgaria pentru cucerirea independenței de stat față de Imperiul Otoman.

O frumoasă bandă desenată în 8 episoade a apărut în revista Cutezătorii în anul 1987 la 110 ani de la cucerirea independenței. Scenariul îi aparține lui Dumitru Almaș, iar superbele desene le aparțin lui Valentin Tănase și Radu Vintilescu.

Din păcate nu am ultimul episod dar postez un link către blogul Cutezătorii unde este postat și acest ultim episod:

http://revistacutezatorii.blogspot.ro/2010/07/cronica-de-vitejie.html

Pe blogul Cutezătorii mai sunt postate alte benzi desenate cu Războiul de Independență, cum ar fi Dorobanții, Eroi de epopee (altă bandă decât cea de mai jos).

Ostașii noștri

În Almanahul copiilor din 1983 a apărut în bandă desenată poezia Ostașii noștri a lui Vasile Alecsandri. Desenele au fost realizate de Ioan Mihăescu.

Eroi de epopee

În anul 1987 în revista Luminița a apărut în două episoade banda desenată de mai jos cu desene de Puiu Manu, însă scenariul nu știu cine l-a scris pentru că nu am marginile paginilor unde scria numele scenaristului. Bănuiesc că ar fi Dumitru Almaș. Desenele sunt ușor de recunoscut că îi aparțin lui Puiu Manu.

AB

Brancardiera de la Rahova

Povestirea face parte din volumul II din Povestiri istorice de Dumitru Almaș și desene Valentin Tănase.

123

 

 

Anunțuri

Dor nestins de munte…

Sâmbătă, 22 aprilie 2017, în munții Retezat au murit striviți de avalanșa de zăpadă și pietre doi copii alpiniști, sportivi  de performanță, Dor Geta Popescu de 14 ani, sora mai mică a Crinei „Coco” Popescu, altă recordmenă a escaladărilor montane și Erik Gulacsi de 13 ani, supranumiți copii de aur ai alpinismului românesc. Titlul acestei postări este schimbat față de cel de pe blogul sportiv, fiind un joc de cuvinte și se referă la numele Getei Dor Popescu. Nu știu dacă „Dor” provine de la Dorina sau de la altceva, dar eu am sugerat o variantă prin numele acestei postări.

Deja s-a scris mult despre acești copii, despre părinții lor care i-au dus la moarte sigură în condițiile de climă pe care le-au avut în ziua respectivă. Nici părinții lor și nici noi NU trebuia să le cerem acestor copii să ajungă la performanțele montane ale lui Horia Colibășanu, Constantin Lăcătușu, David Neacșu, Ecaterina Cuibuș sau chiar și a surorii mai mari a Getei, Crina „Coco” Popescu. Ne mândrim cu performanțele celor amintiți aici, dar muntele își cere tributul uman din când în când, mai ales atunci când sunt încălcate flagrant legile lui scrise sau nescrise.

Pe lângă această tragedie, în ziua de 25 aprilie 2017 într-o localitate din Teleorman, un copil de nici doi anișori a fost salvat dintr-un puț adânc de 16 m în care căzuse. Toate felicitările și mulțumirile pentru minunații pompieri și ceilalți salvatori care au ajutat la salvarea unei vieți firave de copilaș ! Au mai fost astfel de întâmplări anii trecuți, cu alți copii eroi salvatori. Întâmplările din benzile desenate următoare au ca eroi salvatori alți copii din anii 1980, pionieri merituoși la vremea aceea.

În memoria acestor doi copii dispăruți atât de tragic și nedrept postez aici mai multe benzi desenate cu aventuri montane și întâmplări adevărate petrecute iarna apărute în revistele pentru copii din anii 1980, „Cutezătorii” și „Luminița”: „Schiorii”, „Aventuri la Cota 1600”, „Avalanșa”, „La săniuș” și „Curelușa buclucașă”. Dor și Erik erau la vârsta la care sunt câțiva dintre eroii următoarelor benzi desenate și la vârsta la care eu abia așteptam să cumpăr revistele pentru a citi următoarele episoade din benzile desenate. Această postare apare și pe celălalt blog al meu dedicat publicațiilor cu profil sportiv, dar acolo am postat mai puține benzi desenate.

Ma întâi 3 „Întâmplări Adevărate” din revista „Luminița”. Prima dintre ele este șocant de asemănătoare celei în care au murit cei doi copii în Retezat. Spre deosebire de aceste 3 întâmplări adevărate finalul celei din Retezat este tragic, cei doi copii din grupul de șapte persoane pierzându-și viața.

  1. AVALANȘA  IMG2. LA SĂNIUȘIMG_00013. CURELUȘA BUCLUCAȘĂIMG_00024. SCHIORII
  2. IMG_0003IMG_0004IMG_0005IMG_0006IMG_0007IMG_0008IMG_0009IMG_0010IMG_0011IMG_00125. LA UN PAS DE EXTRAORDINARIMG_0022IMG_0023IMG_0024IMG_0025IMG_0026IMG_0027IMG_0028IMG_00296. AVENTURI LA COTA 1600IMG_0030IMG_0031IMG_0032IMG_0033IMG_0034IMG_00357. STÂNCA VULTURILOR IMG_0013IMG_0014IMG_0015IMG_0016IMG_0017IMG_0018IMG_0019IMG_0020IMG_0021

4 martie 1977 – Secunde tragice, zile eroice

Postat pe 4 martie 2017, ora 21:22:22

Pe 4 martie 1977, la ora 21:22:22, în România s-a produs cea mai mare catastrofă pe timp de pace din câte a consemnat istoria. În cutremurul din 1977 au murit atunci 1578 de oameni, dintre care 1391 numai în București. Peste 30 de blocuri și clădiri mari s-au prăbușit. Printre ele sunt blocurile Dunărea, Scala, Casata, Continental, Wilson, blocul de la intersecția Lizeanu cu Șoseaua Ștefan cel Mare, cel din cartierul Militari etc. Pagubele materiale s-au ridicat la cifra de 2 miliarde dolari.

În urma cutremurului au dispărut mari personalități ale culturii cum ar fi:

Toma Caragiu

Doina Badea

Alexandru Bocăneț

A.E. Baconski

Mihai Gafița

Savin Bratu

Alexandru Ivasiuc

Eliza Petrăchescu

Corneliu M. Popescu

Tudor Stavru

Veronica Porumbacu

Daniela Caurea

Tudor Dumitrescu

Mihaela Mărăcineanu

Liviu Popa

Florin Ciorăscu

Eu abia dacă aveam vreo 8 luni, nu-mi aduc aminte nimic, desigur. Din ce mi-au povestit părinții, eram chiar în București, locuiam în mansarda casei doamnei Ecaterina Roșca (fostă redactoare la revista pentru copii „Cutezătorii”) și a familiei dânsei. Mulți ani după ce ne-am mutat din casa dânsei, prin 1979, am ținut legătura prin mama mea. Ea avea un băiat de vârstă școlară atunci, dar nu îmi aduc aminte nimic de la vârsta de 3 ani cât aveam când ne-am mutat în altă parte. Eu eram acolo cu părinții și cu bunica din partea tatălui, care a avut rolul să ne liniștească pe toți, având experiența cutremurului din 1940.

Paginile de mai jos le-am mai postat pe blog și în 2016 după cutremurul din Italia unde au fost și români implicați. Povestea celor 55 de secunde apocaliptice și a zilelor eroice care au urmat o puteți citi în detaliu în postarea de mai jos.

 

 

 

Cartea instructorului de pionieri

Postat pe 05 ianuarie 2017

Pe blogul „Învățământul în perioada comunistă” am găsit câteva informații despre pionieri și ca o introducere la cartea cu titlul „Cartea instructorului de pionieri” le citez mai jos.

 

„Cea mai veche organizație de copii din țările comuniste este cea din Uniunea Sovietică. Aceasta a fost înființată în 1922, purtând la început numele „Tinerii pionieri Spartacus”, iar din 1924 numele „Organizația de pionieri V. I. Lenin”. A fost încredinţată Comsomolului (organizaţia de tineret comunistă din URSS)”. În alte țări comuniste se numeau în diferite feluri:

– China: „Micii ostași roșii”
– Bulgaria: „Septembriștii”, fiind creată imediat după eliberarea țării în 1944
– Ungaria: „Micii toboșari”
– Republica Democrată Germană: „Micii pionieri” clasele (I-IV) și Organizația de pionieri „Ernst Tholmann” clasele (V-VIII)
– Polonia: organizația „Harterilor”
– Vietnam: „Ho Si Min” și „Copiii lui august”

Organizații de pionieri în țările occidentale, în anii ‘60-’80:
– Franţa: „Pioners des Frances”
– Finlanda: „Uniunea democrata a pionierilor finlandezi”.
– Astfel de organizații existau și în Suedia, Norvegia, Italia sau Belgia.

În România la sfârșitul celui de-al doilea război mondial ia naștere organizaţia ”Pionierii României”, pentru care a fost creată în 1945 revista ”Înainte”. Doi ani mai târziu, în 1947, pionierii au fost încadraţi în UAER – Uniunea Asociaţilor de Elevi din România. Pe 30 aprilie 1949, într-o sedinţă festivă, la care a participat toată conducerea de partid și stat, s-a hotărât înfiinţarea primelor detașamente de pionieri. Decizia se luase la plenara din 22-24 decembrie 1948 a Comitetului Central al Partidului Comunist Român”. 

Alte publicații pentru pionieri și șoimii patriei din anii comunismului vor apărea pe blog, cel puțin intenționez să postez toate copertele revistelor, almanahurilor și altor publicații care au apărut între 1945 și 1989.

În anii 1930 Hitler a înrolat toți copii Germaniei în detașamentele Hitler Jugend, unde erau învățați, îndoctrinați pentru a fi naziști de nădejde care pot fi manipulați și folosiți, total dedicați cauzei nazismului. Din această organizație au făcut parte 8 milionane de copii germani. Mai târziu mulți dintre acești tineri, în anii din urmă ai războiului 1944-1945, au fost cei mai fanatici apărători ai regimului nazist, sacrificându-se până la înfrângerea totală a Germaniei la 8/9 mai 1945.

În sens comunist un pionier este: membru al organizației progresiste a tineretului școlar, care înglobează elevi între 9 și 14 ani și îi educă în spiritul concepției marxist-leniniste, spre a deveni buni cetățeni ai patriei socialiste.

O carte importantă, interesantă, utilă și foarte frumos ilustrată a apărut în anul 1952 la Editura Tineretului pentru toți instructorii de pionieri. Această carte a fost manualul instructorilor de pionieri din Uniunea Sovietică și a fost tradusă în română pentru viitori pionieri ai țării noastre. O carte de 546 de pagini plină de cunoștințe folositoare din toate domeniile, de la politică până la teatru și de la literatură la tehnică.