Arhive pe categorii: Manuale

Monumentul viu al eroilor neamului

Postat pe 18 noiembrie 2017

La inițiativa Antenei 3, în județul Vrancea, pe data de 18 noiembrie 2017, pe câmpurile de luptă istorice ale Primului Război Mondial, s-a luat hotărârea de a se planta o pădure de 50000 de puieți de stejari, câte unul pentru fiecare erou căzut în prima conflagrație a secolului XX. Acest proiect intitulat Parcul Memoriei Naționale se va derula etapizat prin plantarea celor 335000 de stejari și se va finaliza peste un an cu ocazia Centenarului Marii Uniri.

Primul pui de stejar a fost deja plantat în luna august 2017 în memoria Ecaterinei Teodoroiu.

Numele tuturor voluntarilor se vor regăsi într-o capsulă a timpului, care va fi îngropată în zona centrală a acestui loc închinat memoriei eroilor români căzuți în Primul Război Mondial.

Pe data de 11 noiembrie 2017 s-au aniversat 99 de ani de la sfârșitul Marelui Război.

Mai jos am scanat din cartea Monumentele Eroilor câteva pagini cu cele mai importante monumente din județul Vrancea dedicate eroilor din acest război.

IMGIMG_0001IMG_0002IMG_0003

Anunțuri

A început școala

Postat pe 11 septembrie 2017

Data de 11 septembrie 2017 marchează începutul unui nou an școlar pentru elevii de la clasa a I-a și până la clasa a XII-a, inclusiv pentru prichindeii de la grădinițe. Planșele de mai jos ilustrează cum era începutul unei zile de școală și recreația din perioada comunistă și în care generația mea și multe altele au crescut și au mers la grădiniță și la școală. Înainte de a merge la școală sau grădiniță toaleta de dimineață se făcea conform imaginii de mai jos, cel puțin la nivel teoretic.

Toaleta de dimineațăIntrarea în școalăRecreația

În 2015 pe alt blog am postat un Abecedar din 1959 tot cu ocazia începerii anului școlar. Iată linkul acelei postări:

https://betino2015.wordpress.com/2015/09/10/abecedar-1959/

Cu ocazia începerii noului an școlar postez cea mai veche carte de Citire pe care o am și deși nu are coperți am găsit câteva coperți din ediții mai noi ale unor Abecedare, adică 1959, 1963 și 1965. Deși scrie pe prima pagină că ar fi Abecedar de clasa a I-a, seamănă a manual de citire din perioada interbelică sau cel mult de până în 1948. Ne putem da ușor seama datorită conținutului acestui manual.

Un Abecedar franțuzesc sau francosescu tocmai din 1848 de C. Aristia cu desene frumoase apărut la Bucuresci la tipografia lui Eliade

Abecedar francosesco

Copiii de grădiniță erau cei mai fericiți pentru că ei mergeau la grădiniță să se joace și învățau jucându-se, așa cum face și David, băiețelul meu de 4 anișori care a început grupa mijlocie la grădiniță ! Îi urez și lui și celorlalți copii și elevi mult succes în noul an școlar !

Jucăriile din grădinițăMicul medic

Peneș Curcanul

Din Cartea eroilor postez o povestire despre unul dintre eroii copilăriei noastre care apare în manualele de limba și literatura română și totodată unul dintre eroii Războiului de Independență din anii 1877-1878. Se pare că acest erou ar fi participat și la Marele Război din 1916-1918.

Plecat-am nouă din Vaslui…

Revista Magazin istoric din primul număr apărut în 1967 are ca prim articol eroi, fapte, mărturii din acest război inclusiv Peneș Curcanul.

 

Luarea Griviței

Postat pe 30 august 2017

Data de 30 august 1877 consemnează Bătălia de la Griviţa I (30 august/11 septembrie 1877). Operaţiune militară iniţiată de armata română pe frontul din Balcani, în cadrul Războiului de Independenţă, în vederea cuceririi redutei Griviţa şi deschiderii drumului către Plevna (Bulgaria).

În ziua de 30 august 1877, la orele 15, maiorul George Şonţu, sub comanda căruia se afla primul batalion din Divizia 3 ce deschidea atacul, a întreprins primele acţiuni ofensive. Lipsa hărţilor şi a referinţelor privitoare la structura sistemului defensiv otoman din faţa Plevnei a îngreunat misiunea trupelor române. Iniţial, s-a crezut că odată escaladată coasta abruptă, soldaţii români se vor putea odihni pe platou şi vor pregăti următorul pas, atacul asupra detaşamentelor otomane de la Griviţa. Situaţia din teren arăta însă cu totul diferit, deoarece Divizia 3 a acţionat împotriva unei alte redute, despre existenţa căreia nu se ştia şi care va fi numită ulterior Griviţa 2.

Victoria obţinută de armata română în urmă cu 140 de ani nu a descurajat forţele militare otomane, care în noaptea 30/31 august 1877 au încercat printr-o serie de atacuri surpriză să-şi restabilească controlul asupra redutei. De altfel, eforturile militare au continuat şi în ziua de 31 august/12 septembrie 1877 când otomanii au deschis foc de artilerie asupra detaşamentelor româno-ruse aflate în dispozitiv, angajând chiar lupte la baionetă.

În manualul de Limba română pentru clasa a VI-a din anul 1988 apare o poveste scrisă de Mihail Sadoveanu despre aceste zile de august de foc pentru eroii armatei române. Postez mai jos imaginile scanate din manualul din care am învățat despre cucerirea redutei Grivița în anul 1877. Toate desenele din acest manual îi aparțin lui Valentin Tănase și tocmai acest lucru a făcut manualul mai atractiv pentru elevii generației mele.

Cartea Românii la 1877 reprezintă o antologie de scrieri ale diverșilor autori români despre Războiul de Independență incluzând celebrul discurs sau luare de poziție din Parlament din data de 9 mai 1877 a ministrului de externe Mihail Kogălniceanu cu privire la independența României față de Imperiul Otoman. Nu postez întreaga carte, doar prefața lui Emil Manu, discursul lui Kogălniceanu și File din Jurnalul de front a generalului Alexandru Cernat.

Ecaterina Teodoroiu – Eroina de la Jii…

Postat pe 22 august 2017

Doamne,

Măsoară locul ce ni se cuvine pe pământ,

Iubitorule de oameni,

Au doară nu-mi va fi acest pământ o groapă

Sau încă Vei mai Lumina cu ziua ticălosul meu suflet.

Iată, groapa îmi stă înainte.

Luminează ochii mei ca nu cumva să adorm întru moarte.

Luminează mintea mea, Oțelește voința mea,

Curățește-mi trupul și Sfințește sufletul meu !

Amin !

Cu rugăciunea de mai sus începe filmul artistic românesc Triunghiul morții și este rostită de Ilinca Goia în rolul Ecaterinei Teodoroiu – Eroina de la Jiu. Nu știu dacă aceste cuvinte au fost rostite în realitate de Ecaterina, dar mi-au plăcut foarte mult și am decis să le pun ca motto al acestei postări.

Ecaterina Teodoroiu (născută Cătălina Vasile Toderoiu la 14 ianuarie 1894, Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu, România – d. 22 august 1917 lângă Panciu, România) a fost o cercetașă și participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârșitul bătăliei de la Mărășești luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române.

Ecaterina Teodoroiu a fost prima femeie ofițer din armata română.
Ecaterina_Teodoroiu_Muzeul_Militar

Provenită dintr-o familie modestă din Oltenia, Ecaterina a plecat la București pentru a deveni învățătoare, iar acolo a contribuit la înființarea primelor organizații de cercetași din țara ei. După intrarea României în Primul Război Mondial, a activat ca asistentă medicală pe frontul din regiunea ei natală. Din dorința de a-i răzbuna pe toți cei patru frați ai ei care muriseră în lupte, Ecaterina a cerut să fie transferată la o unitate de combatanți. A fost luată prizonieră, a evadat și a fost rănită de două ori. În spital, a fost decorată de casa regală și avansată la gradul de sublocotenent. Din această postură a participat la bătălia de la Mărășești, unde a murit comandând un pluton de infanterie.

Celebrată ca eroină națională după terminarea războiului, imaginea ei a fost la început marginalizată și apoi distorsionată de regimul comunist, iar după căderea acestuia revenirea imaginii sale reale în conștiința populară a întârziat.

Paginile de mai jos fac parte din volumul II al Povestirilor istorice ale lui Dumitru Almaș cu desene de Valentin Tănase

IIIIII

Din volumul Cartea eroilor, o colecție de povestiri din mai multe scrieri, am selectat câteva pagini cu un fragment din romanul Împlinire, volumul I, Fata din inima țării, de Nicolae Tăutu

Am selectat din mai multe cărți pagini care se referă la sacrificiul plin de eroism al acestei fete supranumită și „Ioana D’Arc a românilor”.

Armata și luptele românilor din Antichitate până la intrarea în NATO de Călin Hentea

AB

Jurnal de front (de la Jiu la Mărășești) de Pârvu Boerescu

Revista Magazin istoric din august 1977, articolul Pagini din jurnalul Ecaterinei Teodoroiu

Într-o pictură reprodusă pe coperta revistei se poate distinge și eroina conducându-și plutonul în luptă.

IMG_07IMG_08IMG_09IMG_10

Filmul artistic realizat în 1979 și numit Ecaterina Teodoroiu cu Stela Furcovici în rolul eroinei

Eroina apare și în filmul Triunghiul morții care începe cu rugăciunea Cătălinei

 

Spectacol de teatru-document realizat în cadrul proiectului Biografii, memorii

La 20 de ani de la terminarea Primului Război Mondial, războiul de reîntregire – cum i se spunea atunci, scriitorul Ioan Manoliu a pornit o investigaţie de tip jurnalistic, pe urmele celei pe care contemporanii o considerau cea mai vitează româncă a timpurilor noastre, Ecaterina Teodoroiu sau mai bine zis, Cătălina Toderoiu, numele ei real.

 

ECATERINA TEODOROIU – 100 DE ANI DE LA JERTFA SUPREMĂ PE FRONTUL DIN MOLDOVA, ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Eveniment de prezentare publică intinerantă, în prezența autorilor, a filmului documentar și a albumului „Cătălina Teodoroiu, eroina poporului român”, realizate de către publicistul gorjean Dorin BROZBĂ, cu sprijinul Muzeului Județean „Alexandru Ștefulescu” Gorj și al Primăriei Municipiului Târgu-Jiu

 

Balada Ecaterina Teodoroiu – Roxana Croitoru

Mai multe monumente s-au realizat pentru a consti memoria și faptele de vitejie a eroinei neamului, pe lângă Mausoleul de la Târgu-Jiu, locul în care osemintele Ecaterinei au fost mutate în 1921 din comuna Fitionești din Moldova, locul în care și-a dat viața pentru apărarea țării.

Monumentul Ecaterinei Teodoroiu lângă Panciu, ridicat în locul în care a căzut eroina

Monumentul_Ecaterinei_Teodoroiu lângă_Panciu

Monumentul din Slatina

RO_OT_Slatina_Ecaterina_Teodoroiu_monument

 

Pădurea spânzuraților

Primul Război Mondial a produs profunde schimbări în mentalitatea oamenilor și totodată inimaginabile traume sufletești și drame de conștiință. Marii sau mai micii scriitori ai epocii au produs un număr imens de scrieri de orice gen, de la poezie până la teatru. Nu se știe câte opere literare, poezii sau cântece au fost inspirate din acest război absurd pentru majoritatea populației.

În România marii scriitori ca Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu au scris opere nemuritoare cu care elevii iau contact din timpul școlii. Nu puteam să trec cu vederea aceste scrieri despre Marele Război. Am dorit să includ în serialul dedicat conflictului din urmă cu un secol și scrierile literare, după care s-au realizat filme artistice și piese de teatru, nu numai articole istorice din reviste sau cărți despre război. Versiunea audio a romanului lui Liviu Rebreanu este în linkul de mai jos:

În imaginile de mai jos am postat comentariile critice despre roman, ediția 1959, coperta și imaginea scriitorului. Romanul a apărut în anul 1922.

Un comentariu audio despre roman în linkul următor:

Inspirat din acest roman de suflet al celui mai mare romancier român, în anul 1964 s-a realizat unul din filmele de referință ale cinematografiei românești, filmul cu același titlu ca și romanul obținând numeroase premii la festivaluri cinematografice internaționale, printre care „Palme D’Or” la Cannes, pentru regie. Iată linkul pentru film:

Un articol despre acest film a apărut în almanahul BTT număr special cu titlul Călătorie în timp.

IMG_0017

O piesă de teatru cu același titlu s-a pus în scenă în anul 1971 cu Ion Caramitru în rolul lui Apostol Bologa:

De remarcat că Ion Caramitru joacă atât în filmul din 1964 cât și în rolul principal din piesa de teatru. De altfel, Ion Caramitru joacă în alte două filme inspirate din Primul Război Mondial și anume „Baladă pentru Măriuca” din 1969 și „Ecaterina Teodoroiu” din 1979.

Un articol dintr-o revistă despre ultimul om care l-a cunoscut pe fratele lui Liviu Rebreanu, Emil, cel care l-a inspirat pe marele romancier în scrierea cărții.

01

România intră în Marele Război

Postat pe 15 august 2017

În urmă cu exact 101 ani Regatul României ieșea din starea de neutralitate și intra în război alături de Antanta.

În 2016 la comemorarea unui secol am postat următoarele imagini din mai multe publicații pe care nu le mai repostez aici. Iată linkul:

https://arheologiacopilariei.wordpress.com/2016/08/16/un-veac-de-razboi-mondial-si-un-tezaur-saracit-pentru-romania-mare/

 

În vara anului 1987 au apărut mai multe articole în „Magazin istoric” despre intrarea României în război și primele zile de lupte: