Drumul de lupte și jertfe al Independenței

0102030405

Anunțuri

Peneș Curcanul

Din Cartea eroilor postez o povestire despre unul dintre eroii copilăriei noastre care apare în manualele de limba și literatura română și totodată unul dintre eroii Războiului de Independență din anii 1877-1878. Se pare că acest erou ar fi participat și la Marele Război din 1916-1918.

Plecat-am nouă din Vaslui…

Revista Magazin istoric din primul număr apărut în 1967 are ca prim articol eroi, fapte, mărturii din acest război inclusiv Peneș Curcanul.

 

Resboiul 1877 – 1878

Numărul special din mai 1977 al revistei Magazin istoric apărut cu ocazia Centenarului Declarației de Independență a României față de Imperiul Otoman. Întregul număr a fost dedicat evenimentelor din anii 1877-1878 și a vizat toate aspectele istorice ale războiului.

 

Articol apărut în Almanahul Convorbiri literare pe anul 1987.

 

Epopeea Războiului de Independență

Almanahul Scânteia din anul centenar al Independenței României a publicat un jurnal al acestei epopeei care se poate vedea în imaginile de mai jos.

Filmul artistic Pentru Patrie a fost realizat cu prilejul centenarului din 1977 și ecranizează toate evenimentele importante ale anilor 1877-1878.

Primul film artistic despre Independența României datează din anul 1912 și este foarte interesant pentru mijloacele artistice de atunci deși nu are coloană sonoră. Articolul de sub linkul cu filmul a apărut într-un almanah BTT număr special cu titlul Călătorie în timp. Acest articol vorbește tocmai despre acest film realizat doar la 35 de ani de la cucerirea Independenței.

IMG_0015IMG_0016

O dezbatere cu istorici de la revista Historia despre Independența României la aniversarea din mai 2017.

 

Luarea Griviței

Postat pe 30 august 2017

Data de 30 august 1877 consemnează Bătălia de la Griviţa I (30 august/11 septembrie 1877). Operaţiune militară iniţiată de armata română pe frontul din Balcani, în cadrul Războiului de Independenţă, în vederea cuceririi redutei Griviţa şi deschiderii drumului către Plevna (Bulgaria).

În ziua de 30 august 1877, la orele 15, maiorul George Şonţu, sub comanda căruia se afla primul batalion din Divizia 3 ce deschidea atacul, a întreprins primele acţiuni ofensive. Lipsa hărţilor şi a referinţelor privitoare la structura sistemului defensiv otoman din faţa Plevnei a îngreunat misiunea trupelor române. Iniţial, s-a crezut că odată escaladată coasta abruptă, soldaţii români se vor putea odihni pe platou şi vor pregăti următorul pas, atacul asupra detaşamentelor otomane de la Griviţa. Situaţia din teren arăta însă cu totul diferit, deoarece Divizia 3 a acţionat împotriva unei alte redute, despre existenţa căreia nu se ştia şi care va fi numită ulterior Griviţa 2.

Victoria obţinută de armata română în urmă cu 140 de ani nu a descurajat forţele militare otomane, care în noaptea 30/31 august 1877 au încercat printr-o serie de atacuri surpriză să-şi restabilească controlul asupra redutei. De altfel, eforturile militare au continuat şi în ziua de 31 august/12 septembrie 1877 când otomanii au deschis foc de artilerie asupra detaşamentelor româno-ruse aflate în dispozitiv, angajând chiar lupte la baionetă.

În manualul de Limba română pentru clasa a VI-a din anul 1988 apare o poveste scrisă de Mihail Sadoveanu despre aceste zile de august de foc pentru eroii armatei române. Postez mai jos imaginile scanate din manualul din care am învățat despre cucerirea redutei Grivița în anul 1877. Toate desenele din acest manual îi aparțin lui Valentin Tănase și tocmai acest lucru a făcut manualul mai atractiv pentru elevii generației mele.

Cartea Românii la 1877 reprezintă o antologie de scrieri ale diverșilor autori români despre Războiul de Independență incluzând celebrul discurs sau luare de poziție din Parlament din data de 9 mai 1877 a ministrului de externe Mihail Kogălniceanu cu privire la independența României față de Imperiul Otoman. Nu postez întreaga carte, doar prefața lui Emil Manu, discursul lui Kogălniceanu și File din Jurnalul de front a generalului Alexandru Cernat.

Marele Război

Postat pe 28 iulie 2017

Pe 28 iulie 1914 Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, ca urmare a respingerii ultimatumului adresat la 23 iulie. Începe Primul Război Mondial.

Cu ocazia acestei aniversări sau mai bine spus comemorări postez cea mai interesantă publicație pe care o am în colecția mea în legătură cu acest eveniment, publicație care datează din 1915 așa cum apare scris pe copertă. Se numește „Lectures pour tous” și este în limba franceză. Am omis paginile care nu au ca subiect neapărat războiul. La pagina din imaginea 9 începe un articol care vorbește despre posibilitatea ca România și Italia să intre în război. Despre acest război vor urma mai multe postări cu diverse materiale din colecția mea pentru a comemora un secol de la cele mai importante bătălii pe care românii le-au purtat în vara anului 1917 în Moldova.

Ferdinand Întregitorul

Postat pe 20 iulie 2017

În dimineața zilei de 20 iulie 1927 Regele Ferdinand al României se săvârșea din viață trecând la cele veșnice, după o domnie glorioasă de 12 ani, 9 luni și 9 zile.

A fost primul Rege al tuturor românilor de după Marea Unire de la 1 decembrie 1918. În aceeași zi de iulie din urmă cu 9 decenii un Rege-copil în vârstă de mai puțin de 6 ani își începea prima domnie de numai 3 ani prin intermediul unei regențe formată din Principele Nicolae, unchiul său, Patriarhul Miron Cristea și Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Gheorghe Buzdugan.

IMG_0002

Astăzi, în vârstă de 96 de ani, copilul de atunci își trăiește bătrânețile prin grele suferințe undeva în Elveția. Dacă ar fi domnit neîntrerupt de evenimentele pe care le-a trăit ar fi deținut recordul mondial de longevitate din toată istoria cunoscută pe tronul unei țări ! Nimeni nu a domnit 90 de ani din câte se cunosc în toată istoria lumii !

Broșura din imaginile de mai jos a fost publicată în 1929 și înfățișează scurta, dar glorioasa domnie a Regelui Ferdinand I.

Almanahul ziarului „Universul” pe anul 1923 relatează despre încoronarea din 1922 a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, eveniment petrecut în cetatea Marii Uniri, Alba-Iulia pe 15 octombrie 1922.

Tot în același „almanach” se relatează nașterea Regelui-copil la Sinaia, Mihai I și logodna urmată de nuntă a Principesei Marioara cu Regele Alexandru al Yugoslaviei.

Pe 18 iulie 1938 Regina Maria se stinge din viață la Castelul Pelișor și este înmormântată la Mănăstirea de la Curtea de Argeș, lângă Nando, așa cum își alinta soțul.

Un almanah din 1939 relatează trecerea la cele veșnice a Reginei încoronate în 1922 ca regină a tuturor românilor. Postez și aceste pagini deoarece sunt doar 2 zile diferență între moartea celor doi soți Regi ai românilor, dar la diferență de 11 ani.

Regina Maria este autoarea mai multor cărți de povești și chiar a propriei biografii. Din volumul I al poveștilor pe care le am în imaginile de mai jos am extras o scurtă biografie și mai multe fotografii inedite cu familia regală.

Epopeea Omului cu Părul de Foc

Postat pe 14 iulie 2017
16 iulie 1949
Loi nr. 49956

Pe data de 16 iulie 1949 în Franța s-a emis Legea nr. 49956 care reglementează publicațiile pentru copii. Această dată apare pe fiecare revistă „Rahan”, „Pif” etc. care se tipărește în Franța sau este patentată în Franța așa cum se vede și în imaginea de mai sus dintr-o revistă „Vaillant” din 1962. Eu personal mă mândresc pentru că prin coincidență este data mea de naștere, doar anul este altul. Deci, pe fiecare „Rahan” și „Pif”, de obicei pe ultima copertă undeva jos apare obligatoriu această dată și numărul legii respective. Nu știu exact ce conține această lege și nici nu o voi posta aici pentru că altul este subiectul postării.

În anii 1970 și 1980 mai întâi în revista „Pif” așa cum se vede în imaginile de mai jos și apoi în 63 de volume în două serii sau colecții apărea „Epopeea Omului cu Părul de Foc” și anume RAHAN. Fiind născut la mijlocul anilor 1970 am crescut cu acest personaj cu care am venit în contact la școală datorită colegilor care aveau astfel de reviste, acolo unde am vizionat doar câteva din volumele cu aventuri ale acestui personaj. Din păcate nu știam limba franceză ca să pot să citesc și să înțeleg dialogurile, de aceea doar am vizionat benzile desenate cu fiul lui Crao. Eu personal nu am văzut niciodată la chioșc aceste reviste la vânzare alături de „Cutezătorii”, „Șoimii patriei”, „Luminița” sau „Luceafărul copiilor” în anii 1980, deși am crescut în București, într-un cartier mai select și anume Dorobanți unde am și mers la școală. Nu știu pe unde se vindeau, cine le vindea și cine avea acces la ele deși se tipăreau în România.

În numărul 168 din revista „Pif”, din luna mai 1972 se anunța apariția celui de-al doilea volum din prima colecție cu aventurile lui Rahan. Imaginea de mai jos din acest număr din Pif prezintă coperta în alb-negru al primului volum apărut deja.

Prima încercare de traducere a aventurilor lui Rahan în română s-a petrecut chiar în 1990 în paginile revistei „Universul Copiilor”, reapărută după o pauză de peste 41 de ani. În numerele 12 – 24 din 1990 au apărut câteva episoade în alb-negru cu pățaniile lui Rahan. Apoi între anii 1997 și 2007 au fost încă trei încercări de readucere în actualitate a acestor minunate benzi desenate, dar după 3-4 numere apărute, Rahan dispare de la chioșcuri până în anul 2010 când ziarul „Adevărul” duce o treabă începută la un sfârșit mai onorabil editând timp de mai bine de un an câte un volum de 66 pagini săptămânal. Probabil că cei care au îndrăgit aceste aventuri și-au cumpărat toată colecția de 56 de reviste cu Rahan în limba română. Dar colecționarii adevărați apreciază mai mult volumele originale în franceză.

Acestea sunt primele planșe sau benzi desenate cu Rahan traduse în limba română și publicate în „Universul copiilor” numerele 12 – 24 din 1990.

În 1997 a apărut un prim volum de 42 de pagini color cu „Copilăria lui Rahan” la editura „Aldo Press”. Imaginile de mai jos prezintă acest volum apărut în limba română.

În 2003 la editura Rolit International au apărut 4 sau mai multe volume de câte 48 de pagini fiecare. Eu am volumele 1, 3 și 4. În imaginea a șasea de mai jos se pot vedea coperțile primelor 4 volume, volumul 2 care îmi lipsește este cel din mijloc cu chenar verde.

În 2007 a mai fost o tentativă nereușită de publicare a aventurilor lui Rahan la editura A&A Prod Serv. Eu am volumele 2 și 3 apărute în lunile martie și aprilie 2007. Nici de această dată n-au apărut prea multe volume, cred.

Începând cu 1 iunie 2010 timp de 56 de săptămâni ziarul „Adevărul” oferea micilor și marilor iubitori de Rahan, săptămânal, un volum din aventurile eroului cu părul de foc. Eu am toată colecția apărută între 2010-2011. După limba franceză originală, limba română este limba în care s-au tradus cele mai multe dintre cele 187 de episoade și anume 175 de episoade în cele 56 de volume, adică 95 % din total.

Mai jos aș dori să postez un link de la situl oficial RAHAN în limba franceză unde la secțiunea dedicată traducerilor în alte limbi sunt postate toate coperțile acestor volume apărute în limba română:

http://www.rahan.org/archive/parutionroumain.html

Pe situl respectiv se face un scurt istoric al acestor reviste în țara noastră și se spune că numerele 17, 23, 29, 32 – 36 sunt foarte greu de găsit vânzându-se la preț de aur. Sunt tocmai volumele care îmi lipsesc mie din noua colecție. Abia din 2010 iubitorii de Rahan și-au putut completa colecția, chiar în limba română. Apoi tot acolo sunt listate episoadele care nu au fost traduse (încă) în limba română. Eu sper ca într-o zi cât mai curând vreo editură să completeze această muncă făcută de cei de la Adevărul și să avem absolut toate episoadele apărute în franceză de-a lungul timpului și în limba română.

În imaginile de mai jos apare colecția mea apărută în original între anii 1972-1983. Din 63 de volume eu am reușit să achiziționez numai 30, trei din prima colecție apărută între 1971-1977 și încă 27 din noua colecție apărută între 1978-1983.

Prima colecție a apărut în 27 de numere, din care am doar numerele 19, 24 și 26. Aceste 3 reviste le păstrez de peste 30 de ani în colecția mea, încă din primii ani de școală. Atunci am făcut schimb cu colegii de școală dând cataloage de modă și produse care se găseau numai în Europa de Vest. Este prima colecție pe care am început-o și pe parcursul timpului am reușit să achiziționez 30 de volume.

Noua colecție sau serie în 36 de volume din care îmi lipsesc numerele 5, 17, 23, 29, 32-36

Un serial de desene animate a fost realizat după aceste volume de benzi desenate, tot în franceză, dar fără succesul avut de cărțile prezentate în imaginile de mai sus.

 

 

 

A venit vacanța cu trenul din Franța !

Postat pe 15 iunie 2017

Vă mai aduceți aminte de acest vers din următorul cântecel ?

„A venit vacanța, cu trenul din Franța

Hai copii la joc, cărțile pe foc !

Nu mai învățăm, toata ziua ne jucăm

Cu prietenii stăm și ne distrăm”.

Am găsit alte versuri mai actuale pentru vremurile de acum:

„Discoteca urlă
Boxele răsună
Distracţia ne cheamă
Fetele ne-ndeamnă
La îmbrăţişări
Şi la desmierdări
Hai, veniţi cu mine
Nu lăsaţi pe mâine
Fetele ne-aşteaptă
Cu sărutări ne-mbată…
Viaţa ne-o îndulceşte
Şi trăim regeşte”.

Șepcuța de carton de mai jos a fost oferită cadou fiecărui copil care a trecut pragul televiziunii române publice pe 1 și 2 iunie cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a zilelor porților deschise despre care am scris într-o postare anterioară.

DSCF4841

Planșa cu anotimpul Vara face parte dintr-o serie de 4 anotimpuri din colecția mea.

DSCF4849

Data de 15 iunie marchează de obicei începutul vacanței de vară sau vacanței mari, bucuria tuturor copiilor mici și probabil și cei mari. Tot pe această dată sunt recompensați cei mai silitori elevi, care primesc diplome și cadouri, în general sub formă de cărți pentru rezultate deosebite la învățătură și comportament exemplar în timpul școlii. Până în 1989 elevii mai erau recompensați și pentru rezultate deosebite în colectarea maculaturii, a fierului vechi, a castanelor, a sticlelor și borcanelor etc. Cel puțin aceștia primeau o mențiune, chiar dacă nu se calificau cu media generală. Am postat mai jos o mențiune din anul școlar 1989-1990, ultimul început într-un sistem politico-social și terminat în altul. Cealaltă mențiune a fost acordată în anul școlar 1994-1995, nu neapărat pentru o medie generală calificantă (cel puțin opt) ci pentru faptul că era a doua medie pe clasa respectivă. Cred că și în prezent cei care obțin media de cel puțin 9,50 se califică pentru Premiul I, cei cu media peste 9, pentru Premiul II, cei cu media peste 8,50, pentru Premiul III, iar cei cu media peste 8 obțin o mențiune cu condiția ca media generală la purtare să fie zece. Altfel, pățesc ca mine, deși aveam media generală peste 8 în clasa a 10-a, nu am primit Mențiune pentru că am avut doar 9 la purtare în primul trimestru !

Mentiune clasa a VII-a

Mentiune clasa a XII-a

Am găsit câteva imagini cu diplome de absolvire a școlii generale, a primei trepte de liceu, a liceului sau a școlii profesionale de meserii și cărți oferite drept premiu la sfârșitul anului școlar.

Până în anul 1963 învățământul de șapte ani era obligatoriu, după care s-au introdus 8 clase obligatorii pentru învățământul gimnazial. Mai jos sunt două diplome sau Certificate de Absolvire a șapte clase din anul școlar 1962/1963. Nu are importanță numele elevilor, am considerat mai relevante celelalte informații și materiile care se făceau în 1963. Deși pe diplomă apar informații contradictorii care ar putea deruta cititorii și necunoscătorii, pe verso se văd clar mediile anuale pentru materiile pe durata a trei ani (1960-1963) plus examele de absolvire de la sfârșitul ciclului primar de 7 ani din 1963.

În anii 1980 pentru cei care absolveau cel puțin prima treaptă de liceu sau învățământul obligatoriu de zece clase li se acordau o diploma de mai jos:

Cei care nu reușeau sau nu doreau să termine Liceul, dar făceau o școală profesională de meserii primeau la absolvire o diplomă ca mai jos, tot din anii 1980:

Diploma de Bacalaureat din anii 1990 era ca în imaginile de mai jos:

Pe lângă Diploma de Bacalaureat, cel care făcea un liceu cu profil tehnic mai primea un atestat pentru calificarea în profesiunea tehnică respectivă:

Atestat liceu 1

Cărțile oferite drept premiu erau din variate domenii, de la „Povestiri istorice” de Dumitru Almaș și ilustrate de inegalabilul Valentin Tănase, până la „Momente și schițe” de I.L.Caragiale sau cărți cu povești în limba germană pentru cei care făceau școala în limba aceasta. Eu am găsit și un manual al unui curs de limba engleză americană difuzat la TVR prin anii 1992-1993 oferit pentru Premiul I unei eleve în anul școlar 1993-1994. Voi posta și cărțile pe care le-am primit eu, dar încă nu le-am găsit. Țin minte că nu erau prea interesante.

Aceeași elevă a primit în anul școlar 1989-1990 cartea cu povești în limba germană, tot pentru Premiul I, clasa a III-a.

Dacă tot a venit vacanța, a venit și vremea drumețiilor și excursiilor, la munte sau la mare, la oraș sau la țară. Am găsit câteva vederi din județele Hunedoara, Argeș și Constanța.

O întâmplare petrecută în realitate, probabil în timpul unei vacanțe de vară a fost transpusă în bandă desenată în paginile revistei „Cutezătorii”.

Aurel intervine

Războiul de șase zile

Postat pe 5 iunie 2017

În urmă cu exact 50 de ani, între zilele de 5 – 10 iunie s-a desfășurat „Războiul de șase zile” între statul Israel și coaliția arabă formată din țările vecine Egipt, Siria și Iordania. Victoria de răsunet a revenit evreilor așa cum se poate citi în broșura de mai jos care, deși este în limba română, nu a fost publicată în România, ci în Israel și nu se știe câte exemplare se mai pot găsi la noi în țară. Eu o am de peste 20 de ani adusă de la Ierusalim. Câteva figuri care au fost implicate în acel război ca și militari au fost ulterior personalități de seamă binecunoscute a vieții politice, devenind miniștri, prim-miniștri sau președinți, printre care Itzhak Rabin, Moshe Dayan, Ariel Sharon sau Ezer Weizman.