Arhive pe categorii: Primul Război Mondial

Cocoșatul de la Notre-Dame

Postat pe 13 iunie 2018

O altă capodoperă clasică a veacului XIX și a marelui romancier francez Victor Hugo, după Mizerabilii, care a intrat în patrimoniul cultural al umanității, tradusă în zeci de limbi și tipărită în mii de ediții, dramatizată și ecranizată în nenumărate limbi, desenată în multe variante de benzi desenate, prezintă povestea clopotarului surd Quasimodo şi a iubirii sale pentru frumoasa Esmeralda. Romanul a apărut în limba franceză în anul 1831.

Am scanat câteva imagini din cele două ediții în română pe care le am din alte nenumărate ediții apărute. Prima este apărută în anul 1992 la editura ARC, iar a doua a apărut în colecția Biblioteca Adevărul 100 de opere esențiale în anul 2008.

IMG_0007aIMG_0008a

IMG_0013aIMG_0014aIMG_0015aIMG_0016aIMG_0017aIMG_0018a

Într-o colecție Classic Comics din anul 2015 la editura KOOB a apărut în ediție bilingvă română-engleză varianta de mai a jos a benzii desenate realizată de Penko Gelev-desenator și Michael Ford-scenariu:

IMG_aIMG_0001aIMG_0002aIMG_0003aIMG_0004a

În limba engleză în Classic Illustrated Comics au apărut de-a lungul timpului mai multe ediții sau variante în bandă desenată a celebrei opere a lui Victor Hugo:

Dramatizarea în limba română a romanului:

Două variante de desene animate inspirate din această capodoperă:

O variantă de ecranizare realizată în 1997:

Trailerul variantei din anul 1956 cu Anthony Quinn și Gina Lolobrigida în rolurile lui Quasimodo și Esmeralda:

Nimic nou pe frontul de vest

Postat pe 29 mai 2018

După postările anterioare cu Jurnalul Annei Frank și Pistruiatul, rămânem în sfera războiului, de data asta din Primul Război Mondial cu un roman celebru ecranizat în mai multe variante din perioade diferite, tot din categoria celor enumerate mai sus: Nimic nou pe frontul de vest. Amintesc aici alte romane celebre, despre care am postat în august 2017, inspirate din dramele războiului din urmă cu un secol: Adio arme !, Școala Verdunului, Pădurea spânzuraților și Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război. Cele mai importante voci care se revoltă împotriva războiului sunt foarte tinere și vin tocmai din Germania prin Anne Frank și Eric Maria Remarque, tocmai din țara care a și declanșat cele două mari tragedii ale secolului XX. Probabil că fără implicarea Imperiului German în Primul Război Mondial, acesta nu ar fi avut amploarea unui război mondial, iar cel de-al Doilea Război Mondial a fost declanșat în mod direct de Germania.

Pentru ilustrare am găsit prima ediție originală în germană și încă două în limba română. În august 2017 am mai avut o postare cu acest titlu și doresc să repostez 17 imagini din volumul de benzi desenate din seria Classics Illustrated. Acum completez cu imagini noi cu prima ediție în germană și ediția a treia în română a celui mai cunoscut roman anti-război din Marele Război din urmă cu un secol.

00. Cover

In imaginile de mai jos sunt coperta și câteva pagini din prima ediție în limba germană a romanului apărut în 1929 la Berlin.

IMG_0032aIMG_0033aIMG_0034aIMG_0035a

Ediția a treia în limba română apărută în anul 1936

IMG_00126aIMG_00127aIMG_00128aIMG_00129aIMG_00130aIMG_00131aIMG_00132aIMG_00133aIMG_00134a

Ediția apărută în colecția Biblioteca pentru toți cu paginile din studiul introductiv și ultimele două capitole ale romanului

IMG_aIMG_0013aIMG_0014aIMG_0015aIMG_0016aIMG_0017aIMG_0018aIMG_0019aIMG_0020aIMG_0021aIMG_0022aIMG_0001aIMG_0002aIMG_0003aIMG_0004aIMG_0005aIMG_0006aIMG_0007aIMG_0008aIMG_0009aIMG_0010aIMG_0011aIMG_0012a

Varianta din anul 1930 a ecranizării și câștigător a 2 Premii Oscar pentru imagine și regie

Cei care doresc să vizioneze această variantă le recomand că cumpere dvd-ul deoarece pe youtube este postată o variantă cu imagine de foarte slabă calitate

 

Varianta color din anul 1979 a ecranizării cu imagine mult mai bună

 

 

Unirea Basarabiei cu România

Postat pe 27 martie 2018

Pe 27 martie 1918 se înfăptuiește unirea provinciei cu numele Basarabia cu Regatul României, al doilea act istoric după cel din ianuarie 1859 pentru întregirea României care avea să se desăvârșească la 1 Decembrie 1918, după sfârșitul Primului Război Mondial. Actul din ianuarie 1859 avea să fie validat prin Războiul de Independență din anii 1877-1878 după grele jertfe ca și în timpul Marelui Război din anii 1916-1918.

Mai jos postez imagini din revista Historia apărute în două numere dedicate teritoriilor de peste Prut în anii 2012 și 2016. De altfel în martie 2018 apare un număr special al acestei reviste dedicat în întregime evenimentului de la 27 martie 1918. Desigur că nu pot să postez toate paginile din revistă dedicate acestui subiect, am selectat doar câte 5 pagini din fiecare număr, pe lângă cele două coperți.

Stalingrad – Punctul fără întoarcere sau cotitura istoriei

Postat pe 2 februarie 2018

Pe data de 2 februarie 1943 lua sfârșit cea mai sângeroasă bătălie din cel de-al Doilea Război Mondial, desfășurată în vara și toamna anului 1942 și iarna anului 1943 pe fluviul Volga și împrejurimile orașului sovietic Stalingrad. Stalingrad reprezintă cea mai mare înfrângere și umilință a armatei române din toată istoria. În tot secolul XX o înfrângere umilitoare a mai fost doar la Turtucaia în Primul Război Mondial, dar proporțiile dezastrului și implicațiile istorice au fost mult mai reduse ca la Stalingrad. În cei 75 de ani cât au trecut de la sfârșitul acestei bătălii, istoria a fost scrisă și rescrisă și interpretată în funcție de regimul politic aflat la putere. Abia în ultimii ani am aflat adevărata dramă a românilor aflați la mii de kilometri depărtare în stepa și în iarna nemiloasă rusească. În timpul regimului comunist tendința a fost de uitare sau chiar negare a acestei drame. Simultan cu bătălia pentru Stalingrad s-a desfășurat în Africa de Nord bătălia de la El-Alamein soldată tot cu înfrângerea armatelor aliate ale Axei de către armatele britanice conduse de generalul Montgomery.

Ziua de 23 august 1942 a avut un caracter decisiv pentru soarta acestei bătălii, în sensul că orașul a fost bombardat de Luftwaffe, aviația germană, fiind distrus în proporție de 80 %, numărul civililor uciși în bombardamente ridicându-se la 40000, dar străzile și căile de acces s-au umplut de moloz și resturi ale clădirilor distruse, ceea ce a împiedicat asaltul panzerelor germane asupra orașului, iar din război fulger, această bătălie s-a transformat într-una de poziții, la fel ca în Primul Război Mondial, ca la Verdun, de exemplu. Această întârziere a cuceririi orașului de către germani prin lupte de stradă pentru fiecare clădire care mai rămăsese nedemolată, a permis sovieticilor organizarea contraofensivei din 19-23 noiembrie 1942 soldată cu încercuirea armatelor conduse de feldmareșalul Paulus și inevitabilul deznodământ din 2 februarie 1943.

Imaginile de mai jos fac parte din trei numere ale revistei Historia dintre 2012 și 2015, care reconstituie, în ediții dedicate acestei bătălii, dramele prin care au trecut soldații români care eliberaseră Basarabia cu numai un an și jumătate mai înainte.

Varianta în limba franceză a aceleași reviste denumite la fel, Historia, în numărul 250 din septembrie 1967 dedică nouă pagini bătăliei din vara și toamna anului 1942 și iarna anului 1943.

Cartea Stalingrad din seria dedicată marilor bătălii și campanii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, apărută la editura Litera prezintă multe detalii militare și hărți ale etapelor acestei bătălii decisive pe parcursul celor 144 de pagini.

Cartea Al Doilea Război Mondial prezintă cronologia acțiunilor militare purtate în crâncena încleștare dintre fluviile Don și Volga și stepa calmucă, acolo unde armatele române au fost nimicite de tăvălugul sovietic în noiembrie 1942.

Revista Magazin istoric din ianuarie 1969 are pe ambele coperți imagini din această bătălie, dar despre ostașii români nu se vorbește în articolul de 10 pagini, deși respectivul articol se bazează pe relatarea din cartea Rusia în război scrisă de un englez pe nume Alexander Werth. Doar despre soldații italieni aflăm că erau aliații nemților care au atacat Uniunea Sovietică în 1941, iar românii și ungurii ori erau insignifianți ori nu dădea bine să pomenești despre participarea lor în atacul asupra marelui vecin al lor de la răsărit ! Am inversat primele două imagini pentru ca să se vadă imaginea mai mare pe care o ilustrează coperțile revistei.

Desigur că multitudinea materialelor scrise, audio și video este necunoscută, eu am scanat numai 7-8 dintre cele scrise. De asemenea s-au realizat multe filme documentare și artistice despre această bătălie. Despre o versiune mai recentă a unui film artistic se vorbește într-una din revistele Historia de care am pomenit mai sus. Eu am văzut cel puțin 3 sau 4 filme artistice făcute și de sovietici în anii 1940 și de germani în anii 1950 și versiuni recente.

Iată câteva emisiuni și filme documentare:

Câteva filme artistice foarte interesante, în ordine cronologică:

1.Varianta sovietică realizată în 1949

2. Varianta vest-germană din 1959 cu titlul în engleză Dogs do you want to live forever ? în care vedem mai bine cum au fost nimicite armatele române în noiembrie 1942 și apoi învinuite de nemți pentru dezastrul de la Stalingrad

Versiunea din 2013 despre care se vorbește în Historia nu este încă postată pe canalul Youtube. Există și alte versiuni, chiar una în italiană, dar cred că sunt suficiente acestea pentru cine dorește să studieze această bătălie.

Mie mi-a fost mai ușor să vizionez filmele cu sincronizare audio în limba maghiară cunoscând limba și fiind disponibile, decât versiunile originale din germană și rusă.

 

 

 

Monumentul viu al eroilor neamului

Postat pe 18 noiembrie 2017

La inițiativa Antenei 3, în județul Vrancea, pe data de 18 noiembrie 2017, pe câmpurile de luptă istorice ale Primului Război Mondial, s-a luat hotărârea de a se planta o pădure de 50000 de puieți de stejari, câte unul pentru fiecare erou căzut în prima conflagrație a secolului XX. Acest proiect intitulat Parcul Memoriei Naționale se va derula etapizat prin plantarea celor 335000 de stejari și se va finaliza peste un an cu ocazia Centenarului Marii Uniri.

Primul pui de stejar a fost deja plantat în luna august 2017 în memoria Ecaterinei Teodoroiu.

Numele tuturor voluntarilor se vor regăsi într-o capsulă a timpului, care va fi îngropată în zona centrală a acestui loc închinat memoriei eroilor români căzuți în Primul Război Mondial.

Pe data de 11 noiembrie 2017 s-au aniversat 99 de ani de la sfârșitul Marelui Război.

Mai jos am scanat din cartea Monumentele Eroilor câteva pagini cu cele mai importante monumente din județul Vrancea dedicate eroilor din acest război.

IMGIMG_0001IMG_0002IMG_0003

Marea Revoluție Socialistă din Octombrie

Postat pe 25 octombrie 2017

Anul 1917 a fost unul plin de evenimente nu doar pentru istoria țării noastre, dar și pentru Imperiul Țarist vecin de la Răsărit. O serie de articole din revista Magazin istoric din 1967 și 1975 prezintă cronologia evenimentelor petrecute în urmă cu un secol la Petrograd sau Sankt Petersburgul de azi sau Leningradul din epoca sovietică, capitala de atunci a Imperiului Țarist. Consecințele acestei revoluții, probabil cea mai importantă din tot secolul XX s-au resimțit mulți ani și în România comunizată cu forța după 6 martie 1945 când sovieticii au impus un guvern comunist la București.

Am ales să postez pe 25 octombrie respectând vechiul calendar din urmă cu un secol, însă rușii și sovieticii sărbătoreau acest eveniment pe 7 noiembrie. Așa se va întâmpla și în acest an, probabil cu mare fast la Moscova și Sankt Petersburg.

Iată numărul din urmă cu 50 de ani a revistei mai sus amintite, mai exact articolele care prezintă evenimentele din Rusia țaristă din februarie – octombrie 1917:

IMG_0028

Un alt articol prezintă românii care au luat parte la revoluție și făceau parte din Armata Roșie bolșevică:

Marea Revoluție Socialistă din Octombrie văzută de la tribuna Parlamentului Român:

Cartea Cinci secole de război secret îl prezintă pe Grigori Rasputin ca paznic al lămpilor țarului, un personaj cheie din anturajul țarului Nicolae al II-lea și mai ales al țarinei:

Într-un serial de patru episoade, Magazin istoric din 1975 prezintă sfârșitul țarismului din Rusia:

De-a lungul celor 100 de ani de la revoluție s-au realizat numeroase filme documentare și artistice pe tema marii revoluții din 1917. Iată câteva dintre ele:

Un film artistic realizat în 1928 la numai 11 ani de la evenimentele din octombrie 1917: