A început școala

Postat pe 11 septembrie 2017

Data de 11 septembrie 2017 marchează începutul unui nou an școlar pentru elevii de la clasa a I-a și până la clasa a XII-a, inclusiv pentru prichindeii de la grădinițe. Planșele de mai jos ilustrează cum era începutul unei zile de școală și recreația din perioada comunistă și în care generația mea și multe altele au crescut și au mers la grădiniță și la școală. Înainte de a merge la școală sau grădiniță toaleta de dimineață se făcea conform imaginii de mai jos, cel puțin la nivel teoretic.

Toaleta de dimineațăIntrarea în școalăRecreația

În 2015 pe alt blog am postat un Abecedar din 1959 tot cu ocazia începerii anului școlar. Iată linkul acelei postări:

https://betino2015.wordpress.com/2015/09/10/abecedar-1959/

Cu ocazia începerii noului an școlar postez cea mai veche carte de Citire pe care o am și deși nu are coperți am găsit câteva coperți din ediții mai noi ale unor Abecedare, adică 1959, 1963 și 1965. Deși scrie pe prima pagină că ar fi Abecedar de clasa a I-a, seamănă a manual de citire din perioada interbelică sau cel mult de până în 1948. Ne putem da ușor seama datorită conținutului acestui manual.

Un Abecedar franțuzesc sau francosescu tocmai din 1848 de C. Aristia cu desene frumoase apărut la Bucuresci la tipografia lui Eliade

Abecedar francosesco

Copiii de grădiniță erau cei mai fericiți pentru că ei mergeau la grădiniță să se joace și învățau jucându-se, așa cum face și David, băiețelul meu de 4 anișori care a început grupa mijlocie la grădiniță ! Îi urez și lui și celorlalți copii și elevi mult succes în noul an școlar !

Jucăriile din grădinițăMicul medic

Anunțuri

Crăciunul care a preschimbat armele în colinde și fotbal

Ziua de 24 decembrie 1914 consemnează cel mai frumos moment al Primului Război Mondial dacă vren război poate avea momente frumoase, un eveniment nemaiîntâlnit în alt război de până atunci sau de după acel an. În această zi sfântă pentru Creștinătate soldații din taberele aflate în conflict au fraternizat lăsând armele deoparte cântând colinde, rugându-se și sărbătorind Crăciunul împreună, oferindu-și cadouri și jucând fotbal. La izbucnirea războiului soldații sperau ca acesta să se încheie cât mai repede și să se întoarcă acasă până la Crăciun. Războiul trebuia să se termine în această zi sfântă. Dar nu s-a întâmplat așa ci a mai continuat încă aproape patru ani.

Un material scris pe situl Historia în linkul următor:

https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=3&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjW1Zq7qo7WAhWEchQKHc3hCekQFgg-MAI&url=https%3A%2F%2Fwww.historia.ro%2Fsectiune%2Fgeneral%2Farticol%2Fcraciunul-1914-in-transee&usg=AFQjCNFfUb9fhQSOFgy5hMSryxMFko-tsg

Un alt articol despre acest eveniment pe situl sport.ro descrie cum au jucat fotbal soldații francezi, britanici, belgieni și germani în ziua de Crăciun a anului 1914:

https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=17&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwi9zryLto7WAhXEhRoKHXLwCZ84ChAWCF0wBg&url=http%3A%2F%2Fwww.sport.ro%2Ftrue-story%2Fmiracol-in-seara-de-craciun-momentul-in-care-soldatii-au-lasat-armele-jos-si-s-au-luptat-cu-mingea-de.html&usg=AFQjCNG1AMvGb3vxpPZGmPJnvNrzML8jfw

Iată câteva filme documentare despre acest miracol de Crăciun:

Silent night – Cântecul care a oprit Primul Război Mondial pentru o zi

Un spectacol de colinde dedicat acestui eveniment:

În amintirea acelor soldați care au lăsat armele deoparte de Crăciun s-au realizat mai multe filme artistice. Unul dintre ele se numește JOYEUX NOELLE și a fost turnat în 2005. Țările care au colaborat la realizarea acestui film sunt Franța, Germania, Marea Britanie, Belgia și România. Originalul este în limbile franceză, germană și engleză conform naționalităților implicate în acest armistițiu.

Iată linkul filmului cu subtitrare în limba română:

https://ok.ru/video/19064752646

Într-un film musical în limba engleză intitulat Oh what a lovely war despre Marele Război, am găsit secvența cu armistițiul de Crăciun:

Un cântec foarte frumos inspirat din acest eveniment este interpretat de cântăreți irlandezi:

O animație cu piese de Lego cu acest armistițiu:

 

Cronică de vitejie

Postez câteva benzi desenate inspirate din luptele duse de vitejii ostași români pe fronturile din Bulgaria pentru cucerirea independenței de stat față de Imperiul Otoman.

O frumoasă bandă desenată în 8 episoade a apărut în revista Cutezătorii în anul 1987 la 110 ani de la cucerirea independenței. Scenariul îi aparține lui Dumitru Almaș, iar superbele desene le aparțin lui Valentin Tănase și Radu Vintilescu.

Din păcate nu am ultimul episod dar postez un link către blogul Cutezătorii unde este postat și acest ultim episod:

http://revistacutezatorii.blogspot.ro/2010/07/cronica-de-vitejie.html

Pe blogul Cutezătorii mai sunt postate alte benzi desenate cu Războiul de Independență, cum ar fi Dorobanții, Eroi de epopee (altă bandă decât cea de mai jos).

Ostașii noștri

În Almanahul copiilor din 1983 a apărut în bandă desenată poezia Ostașii noștri a lui Vasile Alecsandri. Desenele au fost realizate de Ioan Mihăescu.

Eroi de epopee

În anul 1987 în revista Luminița a apărut în două episoade banda desenată de mai jos cu desene de Puiu Manu, însă scenariul nu știu cine l-a scris pentru că nu am marginile paginilor unde scria numele scenaristului. Bănuiesc că ar fi Dumitru Almaș. Desenele sunt ușor de recunoscut că îi aparțin lui Puiu Manu.

AB

Brancardiera de la Rahova

Povestirea face parte din volumul II din Povestiri istorice de Dumitru Almaș și desene Valentin Tănase.

123

 

 

Peneș Curcanul

Din Cartea eroilor postez o povestire despre unul dintre eroii copilăriei noastre care apare în manualele de limba și literatura română și totodată unul dintre eroii Războiului de Independență din anii 1877-1878. Se pare că acest erou ar fi participat și la Marele Război din 1916-1918.

Plecat-am nouă din Vaslui…

Revista Magazin istoric din primul număr apărut în 1967 are ca prim articol eroi, fapte, mărturii din acest război inclusiv Peneș Curcanul.

 

Resboiul 1877 – 1878

Numărul special din mai 1977 al revistei Magazin istoric apărut cu ocazia Centenarului Declarației de Independență a României față de Imperiul Otoman. Întregul număr a fost dedicat evenimentelor din anii 1877-1878 și a vizat toate aspectele istorice ale războiului.

 

Articol apărut în Almanahul Convorbiri literare pe anul 1987.

 

Epopeea Războiului de Independență

Almanahul Scânteia din anul centenar al Independenței României a publicat un jurnal al acestei epopeei care se poate vedea în imaginile de mai jos.

Filmul artistic Pentru Patrie a fost realizat cu prilejul centenarului din 1977 și ecranizează toate evenimentele importante ale anilor 1877-1878.

Primul film artistic despre Independența României datează din anul 1912 și este foarte interesant pentru mijloacele artistice de atunci deși nu are coloană sonoră. Articolul de sub linkul cu filmul a apărut într-un almanah BTT număr special cu titlul Călătorie în timp. Acest articol vorbește tocmai despre acest film realizat doar la 35 de ani de la cucerirea Independenței.

IMG_0015IMG_0016

O dezbatere cu istorici de la revista Historia despre Independența României la aniversarea din mai 2017.

 

Luarea Griviței

Postat pe 30 august 2017

Data de 30 august 1877 consemnează Bătălia de la Griviţa I (30 august/11 septembrie 1877). Operaţiune militară iniţiată de armata română pe frontul din Balcani, în cadrul Războiului de Independenţă, în vederea cuceririi redutei Griviţa şi deschiderii drumului către Plevna (Bulgaria).

În ziua de 30 august 1877, la orele 15, maiorul George Şonţu, sub comanda căruia se afla primul batalion din Divizia 3 ce deschidea atacul, a întreprins primele acţiuni ofensive. Lipsa hărţilor şi a referinţelor privitoare la structura sistemului defensiv otoman din faţa Plevnei a îngreunat misiunea trupelor române. Iniţial, s-a crezut că odată escaladată coasta abruptă, soldaţii români se vor putea odihni pe platou şi vor pregăti următorul pas, atacul asupra detaşamentelor otomane de la Griviţa. Situaţia din teren arăta însă cu totul diferit, deoarece Divizia 3 a acţionat împotriva unei alte redute, despre existenţa căreia nu se ştia şi care va fi numită ulterior Griviţa 2.

Victoria obţinută de armata română în urmă cu 140 de ani nu a descurajat forţele militare otomane, care în noaptea 30/31 august 1877 au încercat printr-o serie de atacuri surpriză să-şi restabilească controlul asupra redutei. De altfel, eforturile militare au continuat şi în ziua de 31 august/12 septembrie 1877 când otomanii au deschis foc de artilerie asupra detaşamentelor româno-ruse aflate în dispozitiv, angajând chiar lupte la baionetă.

În manualul de Limba română pentru clasa a VI-a din anul 1988 apare o poveste scrisă de Mihail Sadoveanu despre aceste zile de august de foc pentru eroii armatei române. Postez mai jos imaginile scanate din manualul din care am învățat despre cucerirea redutei Grivița în anul 1877. Toate desenele din acest manual îi aparțin lui Valentin Tănase și tocmai acest lucru a făcut manualul mai atractiv pentru elevii generației mele.

Cartea Românii la 1877 reprezintă o antologie de scrieri ale diverșilor autori români despre Războiul de Independență incluzând celebrul discurs sau luare de poziție din Parlament din data de 9 mai 1877 a ministrului de externe Mihail Kogălniceanu cu privire la independența României față de Imperiul Otoman. Nu postez întreaga carte, doar prefața lui Emil Manu, discursul lui Kogălniceanu și File din Jurnalul de front a generalului Alexandru Cernat.

Bătălia de la Passchendaele

Bătălia de la Passchendaele a fost una din marile bătălii ale Primului Război Mondial, având loc între iulie și noiembrie 1917. Într-o serie de operațiuni, trupele Antantei sub comandă britanică au atacat armata germană. Bătălia a avut ca obiectiv controlul asupra satului Passchendaele (astăzi, Passendale) de lângă orașul Ypres din Flandra de Vest, Belgia. Obiectivele apărătorilor erau „uzarea inamicului” și „asigurarea coastei belgiene și conectarea cu frontiera olandeză”. Haig se aștepta la trei faze, capturarea dealurilor Passchendaele, înaintarea spre Roulers și Operațiunea Hush — o debarcare de amfibii combinată cu un atac de-a lungul coastei de la Nieuport. Ofensiva a servit și la distragerea atenției armatei germane de la francezii din Aisne, care sufereau din cauza revoltelor soldaților.

Nu am materiale scrise despre această bătălie, dar startul și desfășurarea ei a coincis cu celebrele bătălii date de armatele românești în triunghiul Mărăști-Mărășești-Oituz.

Mai multe filme documentare s-au realizat și despre această mare bătălie, ca și despre celelalte mari bătălii care s-au dat în urmă cu un secol. Iată câteva dintre ele:

Un film artistic inspirat din luptele care s-au dat la Passchendaele

Bătălia de la Gallipoli

Campania Gallipoli, denumită și Campania din Dardanelebătălia de la Gallipoli sau bătălia de la Çanakkale (în turcă Çanakkale Savaşı), a fost o campanie a Primului Război Mondial ce a avut loc între 25 aprilie 1915 și 9 ianuarie 1916 în Peninsula Gallipoli (Gelibolu în Turcia modernă) din Imperiul Otoman.

Campania a fost una dintre cele mai mari victorii otomane din timpul războiului. În Turcia, ea este considerată un moment definitoriu al istoriei țării: o ultimă reușită în apărarea țării în timp ce Imperiul Otoman se prăbușea. Lupta a format baza Războiului Turc de Independență și a proclamării Republicii Turcia opt ani mai târziu sub conducerea lui Mustafa Kemal (Kemal Atatürk), care a ieșit în evidență drept comandant militar la Gallipoli. Campania este adesea considerată a fi momentul apariției conștiinței naționale în Australia și Noua Zeelandă, iar data debarcării, 25 aprilie, este denumită „Ziua Anzac” cea mai importantă comemorare a soldaților morți și a veteranilor de război în cele două țări, mai importantă decât (Ziua Armistițiului). A fost de fapt cea mai mare înfrângere a armatelor Australiei, Noii Zeelande și a Marii Britanii, probabil din toate timpurile. Antanta nu a câștigat nimic în urma acestei bătălii, dar peste 450000 de oameni au murit acolo.

O animație cu desfășurarea luptelor din strâmtoarea Dardanele

Câteva filme documentare și relatări ale militarilor

Un film artistic din 1931, probabil primul inspirat din acea bătălie