Arhive pe categorii: Fără categorie

Romanele grafice non-fiction

Întotdeauna mi-au plăcut benzile desenate cu caracter istoric sau îl consider genul meu preferat și de aceea voi posta câte ceva din acest domeniu

IMGIMG_0001IMG_0002IMG_0003

Anunțuri

La Belle Epoque

Perioada cuprinsă între războiul franco-prusac din 1870-1871 și anul izbucnirii Primului Război Mondial, 1914, se numește îndeobște „La Belle Epoque”, în limba franceză și înseamnă „epoca frumoasă” sau cu alte cuvinte epoca marilor invenții tehnice, a apariției unor noi stiluri arhitectonice, artistice sau vestimentare, epoca optimismului și veseliei, a distracțiilor, inclusiv a apariției sporturilor și a unor competiții sportive importante. Această epocă i-a permis lui Mihai Eminescu să fie ultimul mare romantic dintre poeți. Trendurile, curentele și tonul erau date de Paris, capitala mondială a artelor din acele vremuri și nu numai. Expoziția Universală pe care a găzduit-o în 1900 a fost definitorie pentru „la belle epoque”. Aici și-au desfășurat activitatea foarte mulți artiști faimoși, indiferent de naționalitate. Românii nu au lipsit și putem aminti pe Constantin Brâncuși, Traian Vuia, Henri Coandă etc.

Iată câteva imagini cu vestimentația acelei perioade.

Revista Historia într-un număr special din decembrie 2013 dedicat în întregime epocii frumoase, descrie pe larg multe aspecte importante ai anilor de dinainte de Marele Război, de la Expoziția Universală de la Paris din 1900 până la caricaturile din presa vremii pe tema vestimentației.

Jules Verne a scris tocmai în această perioadă propice marilor invenții tehnice și a călătoriilor geografice fantastice folosind inovațiile tehnicii. Imaginea de mai jos amintește câteva dintre acestea. După Leonardo Da Vinci, probabil, că a fost cel mai mare vizionar în privința descoperirilor tehnice fiind părintele Science-Fiction-ului.

Jules Verne

Arhitectura epocii s-a numit „Art Nouveau”. Printre altele castelele regale de la Sinaia-Peleș s-au construit în această epocă în stilul „Art Nouveau”. Cel mai de seamă reprezentant s-a numit Antonio Gaudi care a creat o serie de edificii impresionante în Barcelona.

În pictură și grafică Gustav Klimt și Henri Toulouse-Lautrec au fost printre cei mai cunoscuți reprezentanți.

Parcă toată opera teatrală a lui Ion Luca Caragiale și Vasile Alecsandri satirizează obiceiurile, mofturile, toanele acestei perioade. Deși piesele lui Alecsandri au fost scrise între 1850-1875 parcă anticipează toată această epocă ce avea să înceapă și în Regatul României după cucerirea Independenței în 1878. În aceste piese, coana Chirița este soția lui Grigore Bârzoi și mamă a trei copii: Aristița, Calipsița și Guliță. Acțiunea comediilor se concentrează în jurul protagonistei, care este o moșiereasă de la țară, incultă și grosolană, care dorește să pară o aristocrată educată, cu preocupări mondene și vorbitoare de limba franceză, pe care însă o stâlcește înfiorător. Schițele și comediile lui Caragiale atât de binecunoscute satirizează din plin această perioadă în care a trăit nenea Iancu, până la 1912.

Ecranizările care s-au făcut după aceste piese de teatru comice nu lipsesc din filmografia românească. Iată câteva dintre ele:

Ca și eveniment dramatic al epocii putem aminti chiar povestea Titanicului, cea mai mare realizare tehnică a lumii de atunci, scufundat în 1912 în voiajul inaugural, cu doi ani înainte de marele sfârșit al „epocii frumoase”, ca un avertisment pentru ce avea să urmeze. Există nenumărate filme artistice și documentare despre cel mai faimos vas scufundat vreodată. Lumea pestriță care s-a scufundat odată cu Titanicul seamănă la scară mult mai redusă cu cea care și-a încheiat anii de glorie pe 28 iulie 1914 !

Două romane de referință pentru sfârșitul acestei epoci ar fi „Enigma Otiliei” de George Călinescu și „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu, ambele descriind atmosfera epocii, costumația, decorurile, psihanaliza și filosofia personajelor principale în mod detaliat. În filme apare automobilul ca semn al modernității epocii respective.

Postez aici linkul de la o secvență din filmul românesc de artă celebru, „Felix și Otilia” făcut după romanul lui George Călinescu, a cărei acțiune se desfășoară între 1909 și anii Primului Război Mondial:

Ca și elemente de modernitate ale epocii frumoase putem remarca în film atât automobilul cu care Pascalopol îi duce pe Felix și pe Otilia la moșia sa cât mai ales cinematograful cu care îi încântă pe aceeași tineri sau primul Home Cinema care apare într-un film românesc artistic despre această epocă.

 

Războiul pentru întregirea neamului

În almanahul „Săptămâna” din 1986 Corneliu Vadim Tudor publica articolul de mai jos dedicat războiului care avea să se termine cu Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Poetul a fost co-scenarist al filmului „Triunghiul morții” dedicat aceluiași eveniment.

Patria mai presus de orice

În revista „Magazin istoric” din octombrie 1988 se publica articolul de mai jos dedicat funcționării Academiei Române în anii Primului Război Mondial.

 

Primul război mondial – Cronologii

În „Revista de istorie militară” din septembrie 1991 am găsit o cronologie a Marelui Război începând cu atentatul de la Sarajevo din 28 iunie 1914 și până la 11 iunie 1916, două luni înainte de intrarea României în război. Sper să găsesc și următoarele numere din 1991 până la completarea cronologiei până la sfârșitul războiului. Până atunci postez prima parte din cronologie în imaginile de mai jos.

IMG IMG_0001IMG_0002IMG_0003IMG_0004

O voce se ridică prin tunetul obuzelor

Cronologia de mai jos a evenimentelor care au dus la Unirea din anul 1918 a apărut în almanahul „Scânteia” din anul 1977.

IIIIII

Ca o completare parțială din „Almanach Hachette” din 1967 am găsit o cronologie a evenimentelor importante petrecute cu o jumătate de secol în urmă, adică în 1917, anul marilor bătălii pe fronturile din Moldova.

1234

 

 

 

Epopeea Omului cu Părul de Foc

Postat pe 14 iulie 2017
16 iulie 1949
Loi nr. 49956

Pe data de 16 iulie 1949 în Franța s-a emis Legea nr. 49956 care reglementează publicațiile pentru copii. Această dată apare pe fiecare revistă „Rahan”, „Pif” etc. care se tipărește în Franța sau este patentată în Franța așa cum se vede și în imaginea de mai sus dintr-o revistă „Vaillant” din 1962. Eu personal mă mândresc pentru că prin coincidență este data mea de naștere, doar anul este altul. Deci, pe fiecare „Rahan” și „Pif”, de obicei pe ultima copertă undeva jos apare obligatoriu această dată și numărul legii respective. Nu știu exact ce conține această lege și nici nu o voi posta aici pentru că altul este subiectul postării.

În anii 1970 și 1980 mai întâi în revista „Pif” așa cum se vede în imaginile de mai jos și apoi în 63 de volume în două serii sau colecții apărea „Epopeea Omului cu Părul de Foc” și anume RAHAN. Fiind născut la mijlocul anilor 1970 am crescut cu acest personaj cu care am venit în contact la școală datorită colegilor care aveau astfel de reviste, acolo unde am vizionat doar câteva din volumele cu aventuri ale acestui personaj. Din păcate nu știam limba franceză ca să pot să citesc și să înțeleg dialogurile, de aceea doar am vizionat benzile desenate cu fiul lui Crao. Eu personal nu am văzut niciodată la chioșc aceste reviste la vânzare alături de „Cutezătorii”, „Șoimii patriei”, „Luminița” sau „Luceafărul copiilor” în anii 1980, deși am crescut în București, într-un cartier mai select și anume Dorobanți unde am și mers la școală. Nu știu pe unde se vindeau, cine le vindea și cine avea acces la ele deși se tipăreau în România.

În numărul 168 din revista „Pif”, din luna mai 1972 se anunța apariția celui de-al doilea volum din prima colecție cu aventurile lui Rahan. Imaginea de mai jos din acest număr din Pif prezintă coperta în alb-negru al primului volum apărut deja.

Prima încercare de traducere a aventurilor lui Rahan în română s-a petrecut chiar în 1990 în paginile revistei „Universul Copiilor”, reapărută după o pauză de peste 41 de ani. În numerele 12 – 24 din 1990 au apărut câteva episoade în alb-negru cu pățaniile lui Rahan. Apoi între anii 1997 și 2007 au fost încă trei încercări de readucere în actualitate a acestor minunate benzi desenate, dar după 3-4 numere apărute, Rahan dispare de la chioșcuri până în anul 2010 când ziarul „Adevărul” duce o treabă începută la un sfârșit mai onorabil editând timp de mai bine de un an câte un volum de 66 pagini săptămânal. Probabil că cei care au îndrăgit aceste aventuri și-au cumpărat toată colecția de 56 de reviste cu Rahan în limba română. Dar colecționarii adevărați apreciază mai mult volumele originale în franceză.

Acestea sunt primele planșe sau benzi desenate cu Rahan traduse în limba română și publicate în „Universul copiilor” numerele 12 – 24 din 1990.

În 1997 a apărut un prim volum de 42 de pagini color cu „Copilăria lui Rahan” la editura „Aldo Press”. Imaginile de mai jos prezintă acest volum apărut în limba română.

În 2003 la editura Rolit International au apărut 4 sau mai multe volume de câte 48 de pagini fiecare. Eu am volumele 1, 3 și 4. În imaginea a șasea de mai jos se pot vedea coperțile primelor 4 volume, volumul 2 care îmi lipsește este cel din mijloc cu chenar verde.

În 2007 a mai fost o tentativă nereușită de publicare a aventurilor lui Rahan la editura A&A Prod Serv. Eu am volumele 2 și 3 apărute în lunile martie și aprilie 2007. Nici de această dată n-au apărut prea multe volume, cred.

Începând cu 1 iunie 2010 timp de 56 de săptămâni ziarul „Adevărul” oferea micilor și marilor iubitori de Rahan, săptămânal, un volum din aventurile eroului cu părul de foc. Eu am toată colecția apărută între 2010-2011. După limba franceză originală, limba română este limba în care s-au tradus cele mai multe dintre cele 187 de episoade și anume 175 de episoade în cele 56 de volume, adică 95 % din total.

Mai jos aș dori să postez un link de la situl oficial RAHAN în limba franceză unde la secțiunea dedicată traducerilor în alte limbi sunt postate toate coperțile acestor volume apărute în limba română:

http://www.rahan.org/archive/parutionroumain.html

Pe situl respectiv se face un scurt istoric al acestor reviste în țara noastră și se spune că numerele 17, 23, 29, 32 – 36 sunt foarte greu de găsit vânzându-se la preț de aur. Sunt tocmai volumele care îmi lipsesc mie din noua colecție. Abia din 2010 iubitorii de Rahan și-au putut completa colecția, chiar în limba română. Apoi tot acolo sunt listate episoadele care nu au fost traduse (încă) în limba română. Eu sper ca într-o zi cât mai curând vreo editură să completeze această muncă făcută de cei de la Adevărul și să avem absolut toate episoadele apărute în franceză de-a lungul timpului și în limba română.

În imaginile de mai jos apare colecția mea apărută în original între anii 1972-1983. Din 63 de volume eu am reușit să achiziționez numai 30, trei din prima colecție apărută între 1971-1977 și încă 27 din noua colecție apărută între 1978-1983.

Prima colecție a apărut în 27 de numere, din care am doar numerele 19, 24 și 26. Aceste 3 reviste le păstrez de peste 30 de ani în colecția mea, încă din primii ani de școală. Atunci am făcut schimb cu colegii de școală dând cataloage de modă și produse care se găseau numai în Europa de Vest. Este prima colecție pe care am început-o și pe parcursul timpului am reușit să achiziționez 30 de volume.

Noua colecție sau serie în 36 de volume din care îmi lipsesc numerele 5, 17, 23, 29, 32-36

Un serial de desene animate a fost realizat după aceste volume de benzi desenate, tot în franceză, dar fără succesul avut de cărțile prezentate în imaginile de mai sus.

 

 

 

Rin Tin Tin, Superman, Spiderman și alte surprize

Am câteva surprize turcești cu acești eroi de filme și benzi desenate. Din păcate nu am seriile complete, doar 12 surprize din două serii, cu greu pot să le deosebesc. Doresc să le postez pentru că am făcut un schimb cu un mare colecționar de surprize din Maramureș și urmează să îi trimit cele 12 surprize în schimbul altora care îmi lipsesc din câteva serii cu fotbaliști sau altele. Nu sunt specialist în surprize, dar cred că cele cu Superman, Spiderman și Rin Tin Tin sunt cele mai valoroase și greu de găsit. Voi posta aici și alte imagini cu surprize din seriile acestea, dar care nu sunt ale mele. Deja am postat cu altă ocazie 5 surprize spaniole din seria Supercromos Panoramicos Masky pe care nu le dau la schimb și nici nu le vând pentru că vreau să păstrez și pentru colecția mea câteva surprize care se găsesc foarte greu.

  1. Superman și Spiderman

01

2. Rin Tin Tin

Rin Tin Tin

3. Povești

Povesti

4. Altele

1714

 

Surprize, surprize

Au trecut aproape 30 de ani de când era la modă la școală să faci schimb de surprize, stickere, timbre, cărți de joc, ambalaje de ciocolată, Pifuri, Rahane, cataloage de modă și de tot felul de alte produse germane care nu se găseau la noi gen Quelle, Ostermann, Peter Justesen, cine avea așa ceva. Eu am avut. În schimbul cataloagelor de modă am colectat câteva Rahane, câteva Pifuri, un clasor de timbre și…vreo 400-500 de surprize turcești, germane, italiene, spaniole etc., unele dintre ele foarte…surprinzătoare pentru ziua de azi în sensul că se găsesc foarte greu chiar și imagini cu ele pe tot netul. Tocmai pentru acest fapt a venit rândul lor acum să fie postate pe blogul copilăriei mele pentru că fac parte din copilăria mea și pentru că reprezintă o marcă a anilor ’80 și nu numai și pentru că orice colecționar trebuie să aibă și surprize și pentru că nu puteau lipsi de pe acest blog. Există bloguri specializate doar pe surprize, stickere sau abțibilduri, ambalaje cu tot felul de imagini și desene. Există colecționari cu peste 10000 de piese. Eu deja am postat pe blogul de sport 2 surprize cu Gică Hagi cu ocazia zilei sale de naștere de pe 5 februarie. Voi mai posta tot acolo alte surprize cu fotbaliști, piloți de Formula 1 și alți sportivi. Pe blogul acesta urmează alte serii de surprize și timbre cu desene animate, actori, cântăreți, mașini, animale, câteva serii de cărți de joc realmente valoroase, cărți poștale cu cântăreți, actori sau imagini cu orașe străine și românești.

Prima serie din care am doar 5 surprize este una spaniolă și se numește „Supercromos Panoramicos Masky”. Am numerele 1, 8, 12, 20 și 24 și nu știu câte numere are toată seria, dar pe internet am mai văzut doar 2 imagini alb-negru cu alte numere din această serie.

În România se pare că sunt singurul deținător al unor surprize din această foarte frumoasă serie spaniolă. Pe blogurile marilor colecționari români nu am văzut nicio surpriză din seria aceasta. Imaginile reprezintă scene cu invenții, inovații, descoperiri din tehnica de luptă folosită în războaie sau tehnica folosită în sporturi cu motor.

0108122024

A doua serie din care am doar două surprize se numește „La Giulia – Gorizia”, nu sunt numerotate și este italiană. Pe un blog românesc am mai văzut alte 5 numere din seria asta care prezintă desene cu scene de luptă din Primul Război Mondial. Pe un site de vânzări străin am văzut un lot de 28 de surprize din seria asta pentru care se cer 200 de euro.

gorizia-1gorizia-2