După cutremurul din România din 1977, la numai două luni s-a publicat această carte cronică a acelui eveniment tragic care se repetă în aceste zile în Italia și în care sunt implicați și mulți români. Am scanat câteva pagini pentru a rememora această pagină neagră din istoria mai recentă a noastră. Eu nu țin minte nimic de atunci, aveam doar 9 luni, dar am prins cutremurul în București.
Postat pe 27 august 2016
Acum 25 de ani, pe data de 27 august 1991, fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească își declara „Independența de Stat” față de fosta Uniune Sovietică, entitate statală ce a dispărut în acel an, pe 25 decembrie.
În urmă cu 75 de ani, pe data de 26 iulie 1941, armatele aliate ale României și Germaniei naziste eliberau Basarabia și Bucovina de sub stăpânirea bolșevică sovietică. Această eliberare nu a durat decât până în august 1944 când armata roșie sovietică a reocupat aceste teritorii, de data asta pentru aproape o jumătate de secol, dar Bucovina și sudul Basarabiei fac parte în prezent din Ucraina.
Cu această ocazie revista „Universul Copiilor” nr. 31 din 30 iulie 1941 a publicat o serie de articole pe primele 3 pagini și așa cum se vede chiar și coperta este dedicată acestui însemnat eveniment. Din razele soarelui ies cele 3 figuri ale conducătorilor politici de atunci, Regele Mihai, în vârstă de nici 20 de ani la aceea dată este încadrat de cei doi dictatori, ai Germaniei naziste, Adolf Hitler, la stânga și ai României, Ion Antonescu, la dreapta. Figurile soldaților aliați români și germani apar și ele în partea de jos a copertei. Pe pagina 3 apare și harta teritoriilor eliberate, a Basarabiei și Bucovinei. Pentru aceste teritorii și pentru Transilvania, Mareșalul Ion Antonescu, care a trimis sute de mii de ostași români să lupte chiar și pe fronturile din Ucraina și Rusia, pe teritorii care nu au aparținut niciodată României, rămâne în continuare o figură controversată a istoriei românești. Poate dacă România nu ar fi intrat niciodată în război soarta noastră ar fi fost alta sau poate că nici Transilvania nu ar mai fi revenit României în 1944 sau după război. Poate că România ar fi recăpătat toate teritoriile pierdute dacă armata română s-ar fi oprit la Nistru și poate că nu am mai fi avut regim comunist pentru 45 de ani și nu ar mai fi trebuit să plătim despăgubiri de război uriașe. Dar istoria a fost cea pe care am trăit-o în ultimii 75 de ani, iar consecințele se pare că încă le mai suportăm și azi. Cel mai prielnic moment pentru reunificarea Basarabiei și României a fost ratat în urmă cu 25 de ani după declararea independenței Republicii Moldova când s-ar fi putut realiza unirea după modelul german. Poate am fi avut o altă situație economică dacă tot atunci s-ar fi reinstaurat Monarhia după modelul spaniol din 1975.
Bănuiesc că cel care a păstrat această revistă a riscat foarte mult pe timpul regimului comunist, libertatea și poate chiar viața, dar e bine că s-a păstrat acest număr din „Universul Copiilor”, principala revistă pentru copii din anii 1920-1940. Am scanat doar primele 3 pagini care se referă la război deși am toate paginile revistei. Războiul nu a fost numai al oamenilor politici sau al militarilor, ci a fost al întregii națiuni, de la cel mai mic până la cel mai bătrân, iar destinul a zeci de milioane de români a fost schimbat în acei ani de război pentru totdeauna, la fel ca și al altor sute de milioane de oameni din țările implicate în a doua conflagrație mondială.
Marele povestitor danez a călătorit și în țara noastră în anul 1841, ca și Jules Verne, de exemplu.
Postat pe 23 august 2016
Astăzi se împlinesc 72 de ani de la cea mai importantă semnificație a zilei de 23 august, dar mai sunt încă două zile de 23 august cu importanță deosebită pentru istoria României.
Prima ar fi cea din 1595, când pe 23 august, Mihai Viteazu zdrobea la Călugăreni forțele otomane conduse de Sinan Pașa.
Cătălina Toderiu, cunoscută de români sub numele de Ecaterina Teodoroiu, s-a născut la 14 ianuarie 1894. Mică și slăbuță, Lili, cum o alintau părinții, a fost singura din familie care a învățat carte pentru a scăpa de sărăcie. A îmbrăcat haina de soldat după moartea fratelui ei Nicolae în timpul Primului Război Mondial. Decorată cu „Virtutea militară de război”, Ecaterina Teodoroiu a fost comandantul unui pluton format din 25 de soldați. Două gloanțe germane au ucis-o pe 23 august 1917.
Pe 23 august 1939 României i se răpeau nordul Ardealului, Basarabia, nordul Bucovinei și sudul Dobrogei sau Cadrilaterul prin celebrul Tratat Ribbentrop-Molotov, fapt împlinit în vara anului 1940, când România a fost nevoită să cedeze aceste teritorii fără luptă.
Peste exact 5 ani România întorcea armele împotriva Germaniei naziste, după arestarea Mareșalului Ion Antonescu în Palatul Regal în după amiaza aceleiași zile de 23 august după o audienţă la Regele Mihai. Aceasta este poate cea mai controversată zi din toată istoria modernă a României, zi care a fost interpretată în fel și chip de comuniști și democrați deopotrivă. Doar evenimentele din decembrie 1989 pot rivaliza ca şi controverse şi interpretări cu ziua de 23 august 1944. Consecinţele acelui eveniment au fost resimţite pe termen lung, poate chiar şi în prezent prin instaurarea Comunismului.
Pe 23 august 1942 începea bătălia de la Stalingrad care avea să decidă soarta războiului într-o măsură covârșitoare prin victoria Armatei Roșii. A fost bătălia cu cele mai multe victime umane și distrugeri materiale din tot războiul. Ea s-a încheiat pe 2 februarie 1943 cu anihilarea armatei a șasea germane. După această bătălie armatele Axei, din care făceau parte și armatele 3 și 4 românești, aveau să bată în retragere până la înfrângerea totală din mai 1945. Armatele românești aveau să lupte alături de cele hitleriste doar până la 23 august 1944 așa cum am scris și mai sus.
Am postat pe data de 10 mai 2016 un material cu un interviu cu Regele Mihai luat în anul 1991 cu varianta personală a evenimentelor aşa cum le-a trăit Majestatea Sa în urmă cu 72 de ani.
Am găsit într-unul din primele numere ale revistei Magazin Istoric din 1967 două articole cu arestarea Antoneștilor și evenimentele de dinainte și de după 23 august așa cum au fost relatate și de presa comunistă, desigur, în mod deformat sau falsificat, dar poate, nu în totalitate.
O oră din august
Paginile următoare fac parte din Manualul de Limba Română clasa a VIII-a și conțin o nuvelă inspirată din evenimentele care au urmat zilei de 23 august. A fost scrisă de Marin Preda și se numește „O oră din august”. S-a turnat și un film inspirat din această nuvelă cu titlul „Porțile albastre ale orașului”. Eu am studiat, desigur, la școală această nuvelă și mi-am reamintit-o răsfoind acest manual pe care l-am păstrat în bibliotecă.
Postat pe 16 august 2016
Pe data de 14 august 1916 România intra în Marele Război de partea Antantei formată din Marea Britanie, Franța, Rusia, Italia, Statele Unite împotriva puterilor centrale formate din Germania, Imperiul Austro-Ungar, Bulgaria. Consecințele acestui război au fost și bune și rele pentru România. La 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit România Mare, dar problema cu tezaurul țării dus la Moscova în toamna lui 1916 a rămas una deschisă pentru că nu a fost recuperat decât o parte cu valoare culturală din ceea ce s-a dus în urmă cu 100 de ani în Rusia.
Cu această ocazie ziarul „Adevărul” de ieri, 15 august 2016 a reprodus integral cele 4 pagini din urmă cu o sută de ani care anunțau intrarea României în Primul Război Mondial. Eu nu pot să postez aici acel număr special deși l-am cumpărat.
Imnul eroilor și Darul lui Moș Miron
Într-un Manual de Citire pentru clasa a III-a am găsit Imnul eroilor scris de Iuliu Roșca Dormidont cu tot cu note muzicale și o scurtă povestire pe care o țineam minte de când eram la școală și care este inspirată tocmai din august 1916 la intrarea României în război. Eu am studiat-o în clasa a V-a, dar nu mai găsesc acel manual, aici este prezentată într-o formă prescurtată, cred, pentru elevii de clasa a III-a.
Poezia Eroii de Alexandru Andrițoiu s-a studiat în clasa a VI-a în anii 1980. Și în această poezie aflăm de celebrele bătălii de la Mărășești și Oituz din același război mondial.
Am găsit câteva pagini despre Primul Război Mondial și într-un vechi manual de istorie din 1943. Încă o dată rolul monarhiei a fost important pentru realizarea României Mari.
Din „Cartea Eroilor” am găsit o scurtă narațiune despre marea noastră eroină din acel război mondial, Ecaterina Teodoroiu.
Popasuri la vetrele istoriei românești de Dumitru Almaș
Din această carte de istorie pentru copii scrisă de reputatul istoric am ales câteva pagini care prezintă evenimente din Primul Război Mondial.
Primul Război Mondial este prezentat și în manualele școlare din anii 1980. Mai întâi cel pentru clasa a VII-a din care am învățat și eu. Dintre atâtea manuale alternative câte există în prezent elevii din ziua de azi riscă să nu mai învețe nimic. Eu postez aici pagini scanate din manuale din orice perioadă din ultimul secol.
Istoria Universală Modernă și Contemporană pentru clasa a VIII-a
Manualul pentru clasa a XII-a apărut în 1992
Data de 1 august 2016 consemnează trecerea în eternitate a ultimei regine neîncoronate a României la vârsta de 92 de ani.
DUMNEZEU SĂ O IERTE ȘI SĂ O ODIHNEASCĂ ÎN REGATUL SĂU ETERN !
În urmă cu 100 de ani prima regină încoronată a României deceda la castelul Peleș din Sinaia.
În 1938 Regina Maria, a doua regină a României și bunica Regelui Mihai, trecea la cele veșnice, lângă castelul Peleș, la Pelișor, la numai 63 de ani de viață. Am găsit într-un vechi almanah cronica acestui trist eveniment, ultimul de acest gen până acum, când ultima regină a României a încetat din viață.
Arheologiacopilariei 1.0 