Arhivele lunare: august 2017

Epopeea Războiului de Independență

Almanahul Scânteia din anul centenar al Independenței României a publicat un jurnal al acestei epopeei care se poate vedea în imaginile de mai jos.

Filmul artistic Pentru Patrie a fost realizat cu prilejul centenarului din 1977 și ecranizează toate evenimentele importante ale anilor 1877-1878.

Primul film artistic despre Independența României datează din anul 1912 și este foarte interesant pentru mijloacele artistice de atunci deși nu are coloană sonoră. Articolul de sub linkul cu filmul a apărut într-un almanah BTT număr special cu titlul Călătorie în timp. Acest articol vorbește tocmai despre acest film realizat doar la 35 de ani de la cucerirea Independenței.

IMG_0015IMG_0016

O dezbatere cu istorici de la revista Historia despre Independența României la aniversarea din mai 2017.

 

Luarea Griviței

Postat pe 30 august 2017

Data de 30 august 1877 consemnează Bătălia de la Griviţa I (30 august/11 septembrie 1877). Operaţiune militară iniţiată de armata română pe frontul din Balcani, în cadrul Războiului de Independenţă, în vederea cuceririi redutei Griviţa şi deschiderii drumului către Plevna (Bulgaria).

În ziua de 30 august 1877, la orele 15, maiorul George Şonţu, sub comanda căruia se afla primul batalion din Divizia 3 ce deschidea atacul, a întreprins primele acţiuni ofensive. Lipsa hărţilor şi a referinţelor privitoare la structura sistemului defensiv otoman din faţa Plevnei a îngreunat misiunea trupelor române. Iniţial, s-a crezut că odată escaladată coasta abruptă, soldaţii români se vor putea odihni pe platou şi vor pregăti următorul pas, atacul asupra detaşamentelor otomane de la Griviţa. Situaţia din teren arăta însă cu totul diferit, deoarece Divizia 3 a acţionat împotriva unei alte redute, despre existenţa căreia nu se ştia şi care va fi numită ulterior Griviţa 2.

Victoria obţinută de armata română în urmă cu 140 de ani nu a descurajat forţele militare otomane, care în noaptea 30/31 august 1877 au încercat printr-o serie de atacuri surpriză să-şi restabilească controlul asupra redutei. De altfel, eforturile militare au continuat şi în ziua de 31 august/12 septembrie 1877 când otomanii au deschis foc de artilerie asupra detaşamentelor româno-ruse aflate în dispozitiv, angajând chiar lupte la baionetă.

În manualul de Limba română pentru clasa a VI-a din anul 1988 apare o poveste scrisă de Mihail Sadoveanu despre aceste zile de august de foc pentru eroii armatei române. Postez mai jos imaginile scanate din manualul din care am învățat despre cucerirea redutei Grivița în anul 1877. Toate desenele din acest manual îi aparțin lui Valentin Tănase și tocmai acest lucru a făcut manualul mai atractiv pentru elevii generației mele.

Cartea Românii la 1877 reprezintă o antologie de scrieri ale diverșilor autori români despre Războiul de Independență incluzând celebrul discurs sau luare de poziție din Parlament din data de 9 mai 1877 a ministrului de externe Mihail Kogălniceanu cu privire la independența României față de Imperiul Otoman. Nu postez întreaga carte, doar prefața lui Emil Manu, discursul lui Kogălniceanu și File din Jurnalul de front a generalului Alexandru Cernat.

Bătălia de la Passchendaele

Bătălia de la Passchendaele a fost una din marile bătălii ale Primului Război Mondial, având loc între iulie și noiembrie 1917. Într-o serie de operațiuni, trupele Antantei sub comandă britanică au atacat armata germană. Bătălia a avut ca obiectiv controlul asupra satului Passchendaele (astăzi, Passendale) de lângă orașul Ypres din Flandra de Vest, Belgia. Obiectivele apărătorilor erau „uzarea inamicului” și „asigurarea coastei belgiene și conectarea cu frontiera olandeză”. Haig se aștepta la trei faze, capturarea dealurilor Passchendaele, înaintarea spre Roulers și Operațiunea Hush — o debarcare de amfibii combinată cu un atac de-a lungul coastei de la Nieuport. Ofensiva a servit și la distragerea atenției armatei germane de la francezii din Aisne, care sufereau din cauza revoltelor soldaților.

Nu am materiale scrise despre această bătălie, dar startul și desfășurarea ei a coincis cu celebrele bătălii date de armatele românești în triunghiul Mărăști-Mărășești-Oituz.

Mai multe filme documentare s-au realizat și despre această mare bătălie, ca și despre celelalte mari bătălii care s-au dat în urmă cu un secol. Iată câteva dintre ele:

Un film artistic inspirat din luptele care s-au dat la Passchendaele

Bătălia de la Gallipoli

Campania Gallipoli, denumită și Campania din Dardanelebătălia de la Gallipoli sau bătălia de la Çanakkale (în turcă Çanakkale Savaşı), a fost o campanie a Primului Război Mondial ce a avut loc între 25 aprilie 1915 și 9 ianuarie 1916 în Peninsula Gallipoli (Gelibolu în Turcia modernă) din Imperiul Otoman.

Campania a fost una dintre cele mai mari victorii otomane din timpul războiului. În Turcia, ea este considerată un moment definitoriu al istoriei țării: o ultimă reușită în apărarea țării în timp ce Imperiul Otoman se prăbușea. Lupta a format baza Războiului Turc de Independență și a proclamării Republicii Turcia opt ani mai târziu sub conducerea lui Mustafa Kemal (Kemal Atatürk), care a ieșit în evidență drept comandant militar la Gallipoli. Campania este adesea considerată a fi momentul apariției conștiinței naționale în Australia și Noua Zeelandă, iar data debarcării, 25 aprilie, este denumită „Ziua Anzac” cea mai importantă comemorare a soldaților morți și a veteranilor de război în cele două țări, mai importantă decât (Ziua Armistițiului). A fost de fapt cea mai mare înfrângere a armatelor Australiei, Noii Zeelande și a Marii Britanii, probabil din toate timpurile. Antanta nu a câștigat nimic în urma acestei bătălii, dar peste 450000 de oameni au murit acolo.

O animație cu desfășurarea luptelor din strâmtoarea Dardanele

Câteva filme documentare și relatări ale militarilor

Un film artistic din 1931, probabil primul inspirat din acea bătălie

 

Peripețiile bravului soldat Svejk

Unul dintre cele mai celebre și citite romane care au apărut după Primul Război Mondial în limba cehă în noua țară desprinsă din defunctul Imperiu Austro-Ungar al autorului Jaroslav Hasek. Romanul a devenit personificarea națiunii cehe. Criticii consideră că romanul lui Jaroslav Hašek este prima mare operă anti-război, precedând un alt roman contestatar, Nimic nou pe frontul de vest de Erich Maria Remarque.

Švejk este subiect de film, teatru, operă, muzical, cărți umoristice, statui și chiar decoruri de restaurant într-o serie de țări europene.

Piesa de teatru radiofonic Peripețiile soldatului Svejk.

 

Jurnal de front

Un jurnal de front din Primul Război Mondial cu cele mai importante evenimente.

Legendara spioană Mata Hari

Una dintre figurile legendare ale Primului Război Mondial, Mata Hari a fost numele de scenă a Margarethei Geertruida Zelle (n. 7 august 1876 în Leeuwarden – d. 15 octombrie 1917). În timpul războiului a fost dansatoare, curtezană și spioană în serviciul Franței și apoi al Germaniei.

Acuzată de spionaj, a fost judecată de un tribunal militar francez, condamnată la moarte și executată de către un pluton de execuție francez, în 15 octombrie 1917.

Paginile de mai jos fac parte din cartea Cinci secole de război secret și descriu faptele ei de spionaj din timpul războiului din urmă cu un secol.

S-au scris nenumărate cărți și articole despre cea mai faimoasă spioană din secolul XX și s-au realizat multe filme documentare și artistice. Iată câteva dintre ele:

Documentarul de mai jos are subtitrare în limba română

Un film artistic în limba franceză despre viața celebrei spioane