Arhivele lunare: august 2017

Epopeea Războiului de Independență

Almanahul Scânteia din anul centenar al Independenței României a publicat un jurnal al acestei epopeei care se poate vedea în imaginile de mai jos.

Filmul artistic Pentru Patrie a fost realizat cu prilejul centenarului din 1977 și ecranizează toate evenimentele importante ale anilor 1877-1878.

Primul film artistic despre Independența României datează din anul 1912 și este foarte interesant pentru mijloacele artistice de atunci deși nu are coloană sonoră. Articolul de sub linkul cu filmul a apărut într-un almanah BTT număr special cu titlul Călătorie în timp. Acest articol vorbește tocmai despre acest film realizat doar la 35 de ani de la cucerirea Independenței.

IMG_0015IMG_0016

O dezbatere cu istorici de la revista Historia despre Independența României la aniversarea din mai 2017.

 

Luarea Griviței

Postat pe 30 august 2017

Data de 30 august 1877 consemnează Bătălia de la Griviţa I (30 august/11 septembrie 1877). Operaţiune militară iniţiată de armata română pe frontul din Balcani, în cadrul Războiului de Independenţă, în vederea cuceririi redutei Griviţa şi deschiderii drumului către Plevna (Bulgaria).

În ziua de 30 august 1877, la orele 15, maiorul George Şonţu, sub comanda căruia se afla primul batalion din Divizia 3 ce deschidea atacul, a întreprins primele acţiuni ofensive. Lipsa hărţilor şi a referinţelor privitoare la structura sistemului defensiv otoman din faţa Plevnei a îngreunat misiunea trupelor române. Iniţial, s-a crezut că odată escaladată coasta abruptă, soldaţii români se vor putea odihni pe platou şi vor pregăti următorul pas, atacul asupra detaşamentelor otomane de la Griviţa. Situaţia din teren arăta însă cu totul diferit, deoarece Divizia 3 a acţionat împotriva unei alte redute, despre existenţa căreia nu se ştia şi care va fi numită ulterior Griviţa 2.

Victoria obţinută de armata română în urmă cu 140 de ani nu a descurajat forţele militare otomane, care în noaptea 30/31 august 1877 au încercat printr-o serie de atacuri surpriză să-şi restabilească controlul asupra redutei. De altfel, eforturile militare au continuat şi în ziua de 31 august/12 septembrie 1877 când otomanii au deschis foc de artilerie asupra detaşamentelor româno-ruse aflate în dispozitiv, angajând chiar lupte la baionetă.

În manualul de Limba română pentru clasa a VI-a din anul 1988 apare o poveste scrisă de Mihail Sadoveanu despre aceste zile de august de foc pentru eroii armatei române. Postez mai jos imaginile scanate din manualul din care am învățat despre cucerirea redutei Grivița în anul 1877. Toate desenele din acest manual îi aparțin lui Valentin Tănase și tocmai acest lucru a făcut manualul mai atractiv pentru elevii generației mele.

Cartea Românii la 1877 reprezintă o antologie de scrieri ale diverșilor autori români despre Războiul de Independență incluzând celebrul discurs sau luare de poziție din Parlament din data de 9 mai 1877 a ministrului de externe Mihail Kogălniceanu cu privire la independența României față de Imperiul Otoman. Nu postez întreaga carte, doar prefața lui Emil Manu, discursul lui Kogălniceanu și File din Jurnalul de front a generalului Alexandru Cernat.

Bătălia de la Passchendaele

Bătălia de la Passchendaele a fost una din marile bătălii ale Primului Război Mondial, având loc între iulie și noiembrie 1917. Într-o serie de operațiuni, trupele Antantei sub comandă britanică au atacat armata germană. Bătălia a avut ca obiectiv controlul asupra satului Passchendaele (astăzi, Passendale) de lângă orașul Ypres din Flandra de Vest, Belgia. Obiectivele apărătorilor erau „uzarea inamicului” și „asigurarea coastei belgiene și conectarea cu frontiera olandeză”. Haig se aștepta la trei faze, capturarea dealurilor Passchendaele, înaintarea spre Roulers și Operațiunea Hush — o debarcare de amfibii combinată cu un atac de-a lungul coastei de la Nieuport. Ofensiva a servit și la distragerea atenției armatei germane de la francezii din Aisne, care sufereau din cauza revoltelor soldaților.

Nu am materiale scrise despre această bătălie, dar startul și desfășurarea ei a coincis cu celebrele bătălii date de armatele românești în triunghiul Mărăști-Mărășești-Oituz.

Mai multe filme documentare s-au realizat și despre această mare bătălie, ca și despre celelalte mari bătălii care s-au dat în urmă cu un secol. Iată câteva dintre ele:

Un film artistic inspirat din luptele care s-au dat la Passchendaele

Bătălia de la Gallipoli

Campania Gallipoli, denumită și Campania din Dardanelebătălia de la Gallipoli sau bătălia de la Çanakkale (în turcă Çanakkale Savaşı), a fost o campanie a Primului Război Mondial ce a avut loc între 25 aprilie 1915 și 9 ianuarie 1916 în Peninsula Gallipoli (Gelibolu în Turcia modernă) din Imperiul Otoman.

Campania a fost una dintre cele mai mari victorii otomane din timpul războiului. În Turcia, ea este considerată un moment definitoriu al istoriei țării: o ultimă reușită în apărarea țării în timp ce Imperiul Otoman se prăbușea. Lupta a format baza Războiului Turc de Independență și a proclamării Republicii Turcia opt ani mai târziu sub conducerea lui Mustafa Kemal (Kemal Atatürk), care a ieșit în evidență drept comandant militar la Gallipoli. Campania este adesea considerată a fi momentul apariției conștiinței naționale în Australia și Noua Zeelandă, iar data debarcării, 25 aprilie, este denumită „Ziua Anzac” cea mai importantă comemorare a soldaților morți și a veteranilor de război în cele două țări, mai importantă decât (Ziua Armistițiului). A fost de fapt cea mai mare înfrângere a armatelor Australiei, Noii Zeelande și a Marii Britanii, probabil din toate timpurile. Antanta nu a câștigat nimic în urma acestei bătălii, dar peste 450000 de oameni au murit acolo.

O animație cu desfășurarea luptelor din strâmtoarea Dardanele

Câteva filme documentare și relatări ale militarilor

Un film artistic din 1931, probabil primul inspirat din acea bătălie

 

Peripețiile bravului soldat Svejk

Unul dintre cele mai celebre și citite romane care au apărut după Primul Război Mondial în limba cehă în noua țară desprinsă din defunctul Imperiu Austro-Ungar al autorului Jaroslav Hasek. Romanul a devenit personificarea națiunii cehe. Criticii consideră că romanul lui Jaroslav Hašek este prima mare operă anti-război, precedând un alt roman contestatar, Nimic nou pe frontul de vest de Erich Maria Remarque.

Švejk este subiect de film, teatru, operă, muzical, cărți umoristice, statui și chiar decoruri de restaurant într-o serie de țări europene.

Piesa de teatru radiofonic Peripețiile soldatului Svejk.

 

Jurnal de front

Un jurnal de front din Primul Război Mondial cu cele mai importante evenimente.

Legendara spioană Mata Hari

Una dintre figurile legendare ale Primului Război Mondial, Mata Hari a fost numele de scenă a Margarethei Geertruida Zelle (n. 7 august 1876 în Leeuwarden – d. 15 octombrie 1917). În timpul războiului a fost dansatoare, curtezană și spioană în serviciul Franței și apoi al Germaniei.

Acuzată de spionaj, a fost judecată de un tribunal militar francez, condamnată la moarte și executată de către un pluton de execuție francez, în 15 octombrie 1917.

Paginile de mai jos fac parte din cartea Cinci secole de război secret și descriu faptele ei de spionaj din timpul războiului din urmă cu un secol.

S-au scris nenumărate cărți și articole despre cea mai faimoasă spioană din secolul XX și s-au realizat multe filme documentare și artistice. Iată câteva dintre ele:

Documentarul de mai jos are subtitrare în limba română

Un film artistic în limba franceză despre viața celebrei spioane

Caporetto…Adio arme !…

Revista „Magazin istoric” din octombrie 1968 descrie cum s-a desfășurat participarea Italiei în Primul Război Mondial alături de Antanta și dezastrul de la Caporetto.

01

02030405

De-a lungul anilor s-au realizat mai multe filme documentare despre această bătălie și participarea italienilor la război. Iată o variantă în limba italiană:

Despre această bătălie s-au scris mai multe romane, iar cel mai celebru se numește Adio, arme !, scriitorul acestuia fiind rănit pe când avea numai 19 ani în timpul luptelor de pe frontul italian.

La vârsta de vreo 16 ani m-am apucat să traduc din engleză în română romanul „Adio, arme !” a lui Ernest Hemingway cu scopul de a învăța această limbă din scrierile literare cât mai variate. Postez mai jos încercările mele care seamănă cumva cu ce obținem pe Google Translator. Nu am romanul nici în română și nici în engleză dar am manuscrisele mele cu „traduceri”. Mai întâi Introducerea și primul capitol, apoi notele de subsol ale întregii cărți cu multe informații istorice despre luptele din nordul Italiei în care a fost implicat și autorul romanului, Ernest Hemingway. Cam asta a fost „lupta” mea pe frontul italian al Marelui Război.

Există multe recenzii, comentarii, chiar și animații despre acest roman celebru. Iată câteva dintre ele:

După acest roman celebru apărut în 1929 s-a realizat un film artistic încă din anul 1932 cu Gary Cooper și Helen Hayes în rolurile celor doi îndrăgostiți de pe frontul italian.

Varianta din anul 1957 a ecranizării acestui roman cu Rock Hudson și Jennifer Jones ca protagoniști:

Bătălia de pe Somme

Data de 22 august 1914 consemnează cel mai mare tribut în vieți omenești dat de către o singură țară sau armata unei țări din timpul Primului Război Mondial și poate și din Cel de al Doilea cel puțin până la 6 și 9 august 1945 la Hiroshima și Nagasaki. În această sângeroasă zi armata Franței a pierdut nu mai puțin de 27000 de soldați uciși în luptă. Așa cum am arătat în postarea de pe 22 august 2017 și armata română a avut o mare pierdere pe această dată, dar în 1917, anume eroina Ecaterina Teodoroiu care a fost răpusă de gloanțele germane chiar la sfârșitul marii bătălii de la Mărășești.

Bătălia de pe Somme deși s-a desfășurat după doi ani de la declanșarea războiului, între 1 iulie și 18 noiembrie 1916, a fost cea mai lungă și sângeroasă bătălie din timpul primei conflagrații mondiale, cu peste un milion de morți în cele două tabere aflate în conflict. Principalul scop al acestei lupte era ca germanii să aducă trupe de la Verdun. Pierderile de vieți omenești în bătălia de pe Somme au fost în final mai mari decât cele de la Verdun.

Revista Magazin istoric din august 1973 descrie într-un articol cum s-au desfășurat ostilitățile.

Cartea Marile bătălii din istoria lumii include această bătălie printre cele mai mari din toate timpurile

Un film documentar cu imagini din timpul bătăliei în limba engleză, documentar realizat în 1916 în primă fază

Un alt film documentar despre această sângeroasă bătălie

Un film documentar artistic cu reconstituiri realizat de Channel 4 în anul 2005

Un documentar cu povești reale și săpături arheologice de la fața locului

Ecaterina Teodoroiu – Eroina de la Jii…

Postat pe 22 august 2017

Doamne,

Măsoară locul ce ni se cuvine pe pământ,

Iubitorule de oameni,

Au doară nu-mi va fi acest pământ o groapă

Sau încă Vei mai Lumina cu ziua ticălosul meu suflet.

Iată, groapa îmi stă înainte.

Luminează ochii mei ca nu cumva să adorm întru moarte.

Luminează mintea mea, Oțelește voința mea,

Curățește-mi trupul și Sfințește sufletul meu !

Amin !

Cu rugăciunea de mai sus începe filmul artistic românesc Triunghiul morții și este rostită de Ilinca Goia în rolul Ecaterinei Teodoroiu – Eroina de la Jiu. Nu știu dacă aceste cuvinte au fost rostite în realitate de Ecaterina, dar mi-au plăcut foarte mult și am decis să le pun ca motto al acestei postări.

Ecaterina Teodoroiu (născută Cătălina Vasile Toderoiu la 14 ianuarie 1894, Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu, România – d. 22 august 1917 lângă Panciu, România) a fost o cercetașă și participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârșitul bătăliei de la Mărășești luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române.

Ecaterina Teodoroiu a fost prima femeie ofițer din armata română.
Ecaterina_Teodoroiu_Muzeul_Militar

Provenită dintr-o familie modestă din Oltenia, Ecaterina a plecat la București pentru a deveni învățătoare, iar acolo a contribuit la înființarea primelor organizații de cercetași din țara ei. După intrarea României în Primul Război Mondial, a activat ca asistentă medicală pe frontul din regiunea ei natală. Din dorința de a-i răzbuna pe toți cei patru frați ai ei care muriseră în lupte, Ecaterina a cerut să fie transferată la o unitate de combatanți. A fost luată prizonieră, a evadat și a fost rănită de două ori. În spital, a fost decorată de casa regală și avansată la gradul de sublocotenent. Din această postură a participat la bătălia de la Mărășești, unde a murit comandând un pluton de infanterie.

Celebrată ca eroină națională după terminarea războiului, imaginea ei a fost la început marginalizată și apoi distorsionată de regimul comunist, iar după căderea acestuia revenirea imaginii sale reale în conștiința populară a întârziat.

Paginile de mai jos fac parte din volumul II al Povestirilor istorice ale lui Dumitru Almaș cu desene de Valentin Tănase

IIIIII

Din volumul Cartea eroilor, o colecție de povestiri din mai multe scrieri, am selectat câteva pagini cu un fragment din romanul Împlinire, volumul I, Fata din inima țării, de Nicolae Tăutu

Am selectat din mai multe cărți pagini care se referă la sacrificiul plin de eroism al acestei fete supranumită și „Ioana D’Arc a românilor”.

Armata și luptele românilor din Antichitate până la intrarea în NATO de Călin Hentea

AB

Jurnal de front (de la Jiu la Mărășești) de Pârvu Boerescu

Revista Magazin istoric din august 1977, articolul Pagini din jurnalul Ecaterinei Teodoroiu

Într-o pictură reprodusă pe coperta revistei se poate distinge și eroina conducându-și plutonul în luptă.

IMG_07IMG_08IMG_09IMG_10

Filmul artistic realizat în 1979 și numit Ecaterina Teodoroiu cu Stela Furcovici în rolul eroinei

Eroina apare și în filmul Triunghiul morții care începe cu rugăciunea Cătălinei

 

Spectacol de teatru-document realizat în cadrul proiectului Biografii, memorii

La 20 de ani de la terminarea Primului Război Mondial, războiul de reîntregire – cum i se spunea atunci, scriitorul Ioan Manoliu a pornit o investigaţie de tip jurnalistic, pe urmele celei pe care contemporanii o considerau cea mai vitează româncă a timpurilor noastre, Ecaterina Teodoroiu sau mai bine zis, Cătălina Toderoiu, numele ei real.

 

ECATERINA TEODOROIU – 100 DE ANI DE LA JERTFA SUPREMĂ PE FRONTUL DIN MOLDOVA, ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Eveniment de prezentare publică intinerantă, în prezența autorilor, a filmului documentar și a albumului „Cătălina Teodoroiu, eroina poporului român”, realizate de către publicistul gorjean Dorin BROZBĂ, cu sprijinul Muzeului Județean „Alexandru Ștefulescu” Gorj și al Primăriei Municipiului Târgu-Jiu

 

Balada Ecaterina Teodoroiu – Roxana Croitoru

Mai multe monumente s-au realizat pentru a consti memoria și faptele de vitejie a eroinei neamului, pe lângă Mausoleul de la Târgu-Jiu, locul în care osemintele Ecaterinei au fost mutate în 1921 din comuna Fitionești din Moldova, locul în care și-a dat viața pentru apărarea țării.

Monumentul Ecaterinei Teodoroiu lângă Panciu, ridicat în locul în care a căzut eroina

Monumentul_Ecaterinei_Teodoroiu lângă_Panciu

Monumentul din Slatina

RO_OT_Slatina_Ecaterina_Teodoroiu_monument