Cutezatorii nr. 51 – 1989 ?!

Postat pe 21 decembrie 2017

Pe 21 decembrie 1989 ar fi trebuit să apară nr. 51 sau numărul dublu 51-52 al revistei Cutezătorii. În anii 1987 și 1988 la sfârșit de an apărea numărul dublu 51-52 anunțat din numărul 50. Probabil că și în 1989 era în pregătire acest număr dublu care ar fi avut ca dată de apariție ziua de 21 sau 28 decembrie 1989, dar evenimentele revoluționare din acele zile au împiedicat apariția ultimului număr din decembrie 1989. Episodul de bandă desenată de pe ultima pagină a numărului 50, intitulată Chemarea muncii se termină cu „Va urma”, adică trebuia să mai apară cel puțin încă un episod sau mai multe, care nu au mai apărut nicăieri. Nu știm cum se termină acest serial dedicat mărețelor înfăptuiri de pe șantierele de blocuri comuniste.

Iată linkul pentru numărul integral al revistei, postat pe blogul tvarheolog:

https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/18/1989-cutezatorii-nr-50-14-decembrie-1989/#

Revistele Șoimii patriei și Luminița pe decembrie 1989, Almanahul copiilor, Cutezătorii și Șoimii patriei pe anul 1990 și alte almanahuri au apărut totuși.

Numărul 50 din 1988, apărut joi, pe 15 decembrie 1988 anunța pe pagina 11, dreapta sus apariția numărului dublu 51-52 din data de 22. Numărul 50 din 1989 nu a anunțat acest fapt, de aceea unii cred încă și în prezent că totuși a mai apărut un număr 51 pe 21 decembrie 1989. Eu nu cred că ar mai fi apărut acest număr. Am discutat cu alți colecționari sau chiar abonați ai revistei care nu au mai primit acest număr, ci mai târziu în ianuarie 1990 primul număr din Universul copiilor, apărut pe 18 ianuarie care desigur că nu mai continuă banda desenată Chemarea muncii ci începe cu alte benzi. Deci până la proba contrarie, nu avem dovezi să credem în acest număr 51 sau numărul dublu 51-52.

Iată 3 pagini din numărul dublu 51-52 din anul 1988, apărut pe 22 decembrie 1988, dată care consemnează intrarea în ultimul an de dictatură ceaușistă:

Publicitate

Luptele românilor

Postat pe 1 decembrie 2017

Anul 2017 a adus o lungă serie de aniversări și comemorări de evenimente petrecute de-a lungul istoriei. S-au împlinit 100 de ani de la eroicele bătălii de la Mărăști, Mărășești, Oituz, 140 de ani de la Declararea Independenței Regatului României față de Imperiul Otoman și războiul care a decurs din aceasta, s-au împlinit 110 ani de la răscoalele țărănești din primăvara lui 1907, 90 de ani de la moartea Regelui Ferdinand și urcarea pe tron a Regelui Mihai, apoi s-au împlinit 60 de ani de la trecerea lui Constantin Brâncuși în nemurire și legendă, au trecut deja 40 de ani de la cea mai mare tragedie naturală pe timp de pace, cutremurul din 1977. La momentele respective comemorative am postat materiale scrise sau linkuri către filme documentare și artistice, însă nu pentru toate evenimentele pomenite mai sus.

Am considerat că pe 1 decembrie, Ziua Națională, ar fi un moment oportun să postez câteva materiale despre faptele petrecute de-a lungul anilor amintiți mai sus.

Mai întâi despre răscoalele țărănești din primăvara anului 1907 câteva pagini din revista Cutezătorii. Iată un articol scris de Silviu Achim și publicat în anul 1987:

O emoționantă întâlnire dintre un veteran al răscoalei și pionierii patriei din 1977

O bandă desenată publicată în anul 1977 în Cutezătorii și intitulată Neuitatul an 1907, episodul 3

Almanahul Scânteia pe anul 1977 a publicat paginile de mai jos

Constantin Brâncuși, părintele sculpturii moderne este unul dintre cei mai cunoscuți români din lume. Iată o bandă desenată de Valentin Tănase, scenariu Nina Stănculescu, apărută în Cutezătorii în anul 1987 și intitulată Coloana fără sfârșit, episoadele 2 – 7

 

 

Miu al Florilor

În luna aprilie 2017 s-a lansat albumul de benzi desenate cu titlul Miu al Florilor, format A 4, tipărit pe o hârtie specială, în 36+4 pagini în culori, dar recent am intrat în posesia unui exemplar cu dedicație de la domnul Albin Stănescu. Domnul Stănescu a desenat nenumărate coperți de cărți și broșuri, ca pictor este autor a nenumărate tablouri, dar acesta este abia primul album de benzi desenate care apare și conține povestea lui Miu haiducul în bandă desenată, prima dată publicată în paginile revistei pentru pionieri din Epoca de aur, Cutezătorii, în anii 1970. Mai jos postez câteva imagini din acest frumos album, prefațat de talentatul istoric al benzilor desenate românești, Dodo Niță, cu care am avut onoarea și plăcerea să fac cunoștință. În introducerea albumului Dodo face un istoric al haiducului Miu al Florilor, iar la sfârșitul albumului o scurtă biografie a celor 2 desenatori ai acestui serial de benzi desenate, Ion Deak din Cluj și Albin Stănescu din București.

Iată cărțile care apar în bibliografia amintită în album despre Miu haiducul, de scriitorul George Pietraru, în colecția Clubul temerarilor, însă desenele coperților nu îi aparțin lui Albin Stănescu, ci lui Dumitru Ionescu, deși stilurile sunt asemănătoare. Broșurile Miu haiducul au apărut în 1968, iar Întoarcerea lui Miu-haiducu în 1970.

În 1988 în almanahul Vacanța cutezătorilor a apărut banda desenată de Albin Stănescu și intitulată Paloșul neînfrânt:

Albin Stănescu a desenat coperțile a cel puțin 20 de broșuri din colecția Clubul temerarilor. Iată 16 dintre ele:

Primul meu dicționar ilustrat în varianta engleză

Integrala Livia Rusz din revista Napsugar

Pe 7 octombrie 2017 la librăria Cărturești  din București s-a lansat volumașul de benzi desenate Integrala Livia Rusz din revistele Napsugar apărute între 1959 și 1981. Cărticica are doar 100 de pagini, vreo 93 efectiv cu benzi desenate, iar formatul este de 22,5 x 19 cm, cam ca revista Șoimii Patriei sau varianta ei maghiară, A Haza Solymai. Coperțile sunt cartonate, dar la mai multe citiri sau răsfoiri, nu am certitudinea că paginile nu vor începe să se desprindă una câte una. Pentru a citi textele traduse în română sau pentru a vedea mai bine desenele o lupă este foarte utilă. În aceste condiții cărticica este greu de găsit la prețul de 100 ron pentru că tirajul limitat la numai 150 de exemplare numerotate nu permite difuzarea ei în librării și chioșcuri. Deci, nu putem avea pretenția că inițiatorii acestui proiect au scos un album de lux de mărime rezonabilă, ca albumele cu Asterix, Tintin sau chiar Rahan, care au apărut în ultimii 10-15 ani în traducere românească.  Totuși ne putem face o imagine miniaturală despre benzile create de o legendă a genului din anii 1950-1980 cu apariții în toate revistele pentru copii.

Exif_JPEG_420

Exif_JPEG_420

Exif_JPEG_420

Exif_JPEG_420

La lansarea din 7 octombrie 2017 încă mai erau disponibile exemplare din ediția limitată și numerotată de 70 a volumului Aventurile lui Costel apărute în Șoimii patriei din anii 1980, volum de același format ca și Integrala Livia Rusz.

Mai jos postez o copertă din Napsugar din august 1977 care nu apare reprodusă în Integrala lansată pe 7 octombrie 2017. De altfel, cred că nicio copertă din Napsugar desenată de Livia Rusz nu apare în noul volum cu pretenții „integrale”. Atât cât voi putea găsi prin arhive voi repara aceste mici scăpări aici pe blog. Coperta revistei de mai jos este asemănătoare volumului lansat cu diferența că pe revistă copii se joacă undeva la munte în vacanța de vară, iar pe coperta Integralei copii se joacă iarna lângă un lac înghețat tot la munte. Era și mai frumos dacă în Integrală apăreau și toate coperțile sau alte desene ale Liviei Rusz apărute în Napsugar între 1959 și 1981.

Prima bandă desenată apărută în revista Cutezătorii în 1967 se intitulează Dan Buzdugan și este desenată de colega de generație a domnului Puiu Manu, distinsa doamnă Livia Rusz, care în prezent locuiește la Budapesta și nu a participat la lansarea cărții.

Desenele doamnei Rusz au apărut în nenumărate cărți pentru copii cu povești, basme și romane, nu numai în revistele Cravata roșie, Cutezătorii, Luminița, Napsugar, Arici pogonici sau Șoimii patriei.

A doua bandă desenată din primul număr Șoimii patriei din anul 1980

Aventurile lui AVI din revistele Arici pogonici din anii 1970 și apoi din 1980 în Șoimii patriei

Livia Rusz și cărțile copilăriei

Cartea Peter Pan și Wendy desenată de Livia Rusz a apărut în anul 1987 când desenatoarea era în diaspora, emigrând în Republica Federală Germania și de acolo în Ungaria și din acest motiv numele ei nu apare pe carte ca și autor al desenelor.

Seria de cărți Cipi sau Csipike apărute în română și maghiară este foarte apreciată de multe generații de copii de ambele limbi.

Alte cărți ilustrate de Livia Rusz apar în imaginile de mai jos

Semicentenar Cutezătorii

Pe data de 28 septembrie 1967 apărea primul număr al celei mai importante reviste pentru copiii României Socialiste, oficiosul Organizației de Pionieri pe țară, adică revista Cutezătorii, care timp de 22 de ani și 3 luni a informat pionierii despre activitatea organizației și activitatea politică a „celui mai iubit fiu al poporului”, a publicat multe articole științifice de istorie, civilizație, geografie, biologie, sport etc. și pe ultima pagină, de obicei, câte un episod din minunatele benzi desenate realizate de artiști precum Valentin Tănase, Pompiliu Dumitrescu, Puiu Manu, Albin Stănescu, Sandu Florea, Livia Rusz, Sorin Anghel, Teodor Bogoi și scenariști ca Dumitru Almaș, Costache Anton, Constantin Diaconu, Vasile Mănuceanu, Ovidiu Zotta, Ecaterina Roșca, Vlaicu Bârna etc. Am apreciat foarte mult articolele științifice scrise de doamna Ecaterina Roșca cu care am avut onoarea să fiu vecin la sfârșitul anilor 1970. Mi-o amintesc doar după ce am revăzut-o ani mai târziu, pentru că la 3-4 ani îmi era greu s-o țin minte deși locuiam în același imobil, din ce mi-au povestit părinții. Ei știau atunci unde lucrează doamna Roșca. Doamna Roșca a continuat să scrie articole și în Universul copiilor începând cu 1990, dar de mulți ani nu am mai ținut legătura, nu mai știu ce face dânsa în prezent.

Iată linkul dintr-o postare mai veche unde se găsesc coperțile revistelor din primul an de apariție, pe care nu le mai repostez și aici:

https://arheologiacopilariei.wordpress.com/2015/12/11/cutezatorii-anul-i-1967/

Revista Cravata roșie, care își înceta existența, în ultimul său număr din septembrie 1967 anunța apariția unei noi reviste care îi lua locul celei care apărea din aprilie 1953 exact după moartea lui I.V. Stalin, primul număr fiind numerotat cu 7 după ce între ianuarie și martie apăruseră bilunar 6 numere din Pogonici. La început Cravata roșie, continuatoarea revistei Pogonici apare tot bilunar, apoi din anul 1954 cu o apariție lunară, la fel ca Luminița și Arici Pogonici. Tot atunci și-a încetat apariția ziarul Scânteia Pionierului. Probabil că Nicolae Ceaușescu a dorit să facă o departajare față de primele două decenii comuniste dintre 1945 și 1965, la fel cum s-a făcut după moartea lui Stalin cu Cravata roșie în loc de Pogonici. Startul Epocii de Aur l-au dat această nouă publicație și planul de creștere a populației prin Decretul 66 cu interzicerea avorturilor. Copii acestei epoci au crescut o dată cu revista la care erau aproape obligați să se aboneze la școală. Încă mai țin minte că abonamentul trimestrial era de 13.50 lei, iar profesorul meu de matematică aducea revistele la clasă în catalogul clasei.

Ultimul număr din Cravata roșie în linkul următor de pe blogul Arheolog TV:

https://tvarheolog.wordpress.com/2014/04/06/1967-cravata-rosie-nr-9-septembrie-1967/

Iată coperțile primului număr din Cutezătorii, care publică pe ultima pagină banda desenată intitulată Dan Buzdugan, desenată de Livia Rusz, cu scenariul lui Dumitru Almaș, anunțată și pe copertă.

Numărul integral al revistei îl găsiți la linkul următor:

https://tvarheolog.wordpress.com/2013/06/15/1967-cutezatorii-nr-1-28-septembrie-1967/

Între 1969 și 1974 a avut o pereche științifică intitulată Racheta cutezătorilor cu apariție lunară. În total au apărut 60 de numere în cei cinci ani de existență. Iată linkul primului număr postat pe blogul Arheolog TV:

https://tvarheolog.wordpress.com/2014/02/15/1969-racheta-cutezatorilor-nr-1-august-1969/

Revista Jobarat a apărut între aceeași ani ca și Cutezătorii și era varianta în limba maghiară a acesteia. Se găsesc puține numere în maghiară, în întregime doar un singur număr postat tot pe blogul Arheolog TV:

https://arheo5tv.wordpress.com/2015/09/15/jobarat-1977-35-1-septembrie-1977/

Eu dețin cam 100 de numere, din care am scanat câteva pagini din mai multe numere.

Iată 3 numere cu Nadia Comăneci pe copertă din anii 1975 și 1976, când gimnasta noastră era cea mai bună sportivă a lumii. În reviste apar și articole de o pagină sau două cu performanțele Nadiei. Benzile desenate sunt cele din versiunea românească, Dorobanții și Columna în milenii.

Imaginile de mai sus din numărul 31 din 29 iulie 1976 reprezintă articolul din revistă cu marele succes al Nadiei de la Montrel.

Un alt număr publică în paginile din mijloc o bandă frumoasă cu victoria de la Vaslui din ianuarie 1475.

Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de viață în ianuarie 1968 a „tovarășului” a scris și revista Jobarat. Tot atâția ani a împlinit și revista copilăriei generațiilor născute între 1960 și 1980.

În zilele noastre continuă să apară Cutezătorii și Luminița, dar au cu totul alt conținut decât în anii Epocii de Aur, bineînțeles.

Cea mai lungă apariție neîntreruptă a avut-o Luminița, între 1953 și 1989, apoi reluată în ultimii ani, însă Universul copiilor a avut cele mai multe numere apărute între 1923 și 1998, cu întrerupere între 1949 și 1989. Până în 1949 această revistă apărea săptămânal, apoi din 1990 săptămânal, bilunar sau lunar până în 1996. Practic revista a dispărut după încetarea din viață a domnului Ovidiu Zotta, redactorul-șef al ei. Eu personal am văzut un număr din 1998, de aceea am scris că a apărut până în 1998.

Cronică de vitejie

Postez câteva benzi desenate inspirate din luptele duse de vitejii ostași români pe fronturile din Bulgaria pentru cucerirea independenței de stat față de Imperiul Otoman.

O frumoasă bandă desenată în 8 episoade a apărut în revista Cutezătorii în anul 1987 la 110 ani de la cucerirea independenței. Scenariul îi aparține lui Dumitru Almaș, iar superbele desene le aparțin lui Valentin Tănase și Radu Vintilescu.

Din păcate nu am ultimul episod dar postez un link către blogul Cutezătorii unde este postat și acest ultim episod:

http://revistacutezatorii.blogspot.ro/2010/07/cronica-de-vitejie.html

Pe blogul Cutezătorii mai sunt postate alte benzi desenate cu Războiul de Independență, cum ar fi Dorobanții, Eroi de epopee (altă bandă decât cea de mai jos).

Ostașii noștri

În Almanahul copiilor din 1983 a apărut în bandă desenată poezia Ostașii noștri a lui Vasile Alecsandri. Desenele au fost realizate de Ioan Mihăescu.

Eroi de epopee

În anul 1987 în revista Luminița a apărut în două episoade banda desenată de mai jos cu desene de Puiu Manu, însă scenariul nu știu cine l-a scris pentru că nu am marginile paginilor unde scria numele scenaristului. Bănuiesc că ar fi Dumitru Almaș. Desenele sunt ușor de recunoscut că îi aparțin lui Puiu Manu.

Brancardiera de la Rahova

Povestirea face parte din volumul II din Povestiri istorice de Dumitru Almaș și desene Valentin Tănase.

 

 

4 martie 1977 – Secunde tragice, zile eroice

Postat pe 4 martie 2017, ora 21:22:22

Pe 4 martie 1977, la ora 21:22:22, în România s-a produs cea mai mare catastrofă pe timp de pace din câte a consemnat istoria. În cutremurul din 1977 au murit atunci 1578 de oameni, dintre care 1391 numai în București. Peste 30 de blocuri și clădiri mari s-au prăbușit. Printre ele sunt blocurile Dunărea, Scala, Casata, Continental, Wilson, blocul de la intersecția Lizeanu cu Șoseaua Ștefan cel Mare, cel din cartierul Militari etc. Pagubele materiale s-au ridicat la cifra de 2 miliarde dolari.

În urma cutremurului au dispărut mari personalități ale culturii cum ar fi:

Toma Caragiu

Doina Badea

Alexandru Bocăneț

A.E. Baconski

Mihai Gafița

Savin Bratu

Alexandru Ivasiuc

Eliza Petrăchescu

Corneliu M. Popescu

Tudor Stavru

Veronica Porumbacu

Daniela Caurea

Tudor Dumitrescu

Mihaela Mărăcineanu

Liviu Popa

Florin Ciorăscu

Eu abia dacă aveam vreo 8 luni, nu-mi aduc aminte nimic, desigur. Din ce mi-au povestit părinții, eram chiar în București, locuiam în mansarda casei doamnei Ecaterina Roșca (fostă redactoare la revista pentru copii „Cutezătorii”) și a familiei dânsei. Mulți ani după ce ne-am mutat din casa dânsei, prin 1979, am ținut legătura prin mama mea. Ea avea un băiat de vârstă școlară atunci, dar nu îmi aduc aminte nimic de la vârsta de 3 ani cât aveam când ne-am mutat în altă parte. Eu eram acolo cu părinții și cu bunica din partea tatălui, care a avut rolul să ne liniștească pe toți, având experiența cutremurului din 1940.

Paginile de mai jos le-am mai postat pe blog și în 2016 după cutremurul din Italia unde au fost și români implicați. Povestea celor 55 de secunde apocaliptice și a zilelor eroice care au urmat o puteți citi în detaliu în postarea de mai jos.

 

 

 

Cutezătorii anul I – 1967

Primul an de apariție a principalei reviste pentru copii pionieri ai Epocii de Aur din România comunistă este toamna anului 1967 și de fapt este continuatoarea revistei „Cravata Roșie”.

Revistele și fotocopiile sunt ale lui Daci, un prieten care deține toată colecția revistei, din 1967 și până în 14 decembrie 1989 când apare ultimul număr comunist. În 1967 apar numai 14 numere așa cum se vede și în imaginile următoare. Deși aceste imagini au mai fost postate pe o pagină de Facebook chiar de către Daci, ele au fost șterse nu se știe din ce motive, iar eu le repostez pe toate pe acest blog. Calitatea imaginilor nu este una care să permită citirea benzilor desenate, dar ne putem face o imagine cum arătau coperțile și putem rememora amintiri din copilăria multora trecuți deja de 35 de ani care erau aproape obligați să se aboneze la școală la această revistă. Țin minte că abonamentul trimestrial era de 13,5 lei de atunci.