Arhive etichetă: Valentin Tănase

Luptele românilor

Postat pe 1 decembrie 2017

Anul 2017 a adus o lungă serie de aniversări și comemorări de evenimente petrecute de-a lungul istoriei. S-au împlinit 100 de ani de la eroicele bătălii de la Mărăști, Mărășești, Oituz, 140 de ani de la Declararea Independenței Regatului României față de Imperiul Otoman și războiul care a decurs din aceasta, s-au împlinit 110 ani de la răscoalele țărănești din primăvara lui 1907, 90 de ani de la moartea Regelui Ferdinand și urcarea pe tron a Regelui Mihai, apoi s-au împlinit 60 de ani de la trecerea lui Constantin Brâncuși în nemurire și legendă, au trecut deja 40 de ani de la cea mai mare tragedie naturală pe timp de pace, cutremurul din 1977. La momentele respective comemorative am postat materiale scrise sau linkuri către filme documentare și artistice, însă nu pentru toate evenimentele pomenite mai sus.

Am considerat că pe 1 decembrie, Ziua Națională, ar fi un moment oportun să postez câteva materiale despre faptele petrecute de-a lungul anilor amintiți mai sus.

Mai întâi despre răscoalele țărănești din primăvara anului 1907 câteva pagini din revista Cutezătorii. Iată un articol scris de Silviu Achim și publicat în anul 1987:

IMG_0001

O emoționantă întâlnire dintre un veteran al răscoalei și pionierii patriei din 1977

IMG_0010IMG_0011

O bandă desenată publicată în anul 1977 în Cutezătorii și intitulată Neuitatul an 1907, episodul 3

IMG_0009

Almanahul Scânteia pe anul 1977 a publicat paginile de mai jos

IMG_0018IMG_0019IMG_0020IMG_0021IMG_0022

Constantin Brâncuși, părintele sculpturii moderne este unul dintre cei mai cunoscuți români din lume. Iată o bandă desenată de Valentin Tănase, scenariu Nina Stănculescu, apărută în Cutezătorii în anul 1987 și intitulată Coloana fără sfârșit, episoadele 2 – 7

020304050607

 

 

Publicitate

Măriuca-Eroină în luptele de la Mărășești

Postat pe 6 august 2017

În mausoleul de la Mărășești se află înmormântată o fetiță eroină a Primului Război Mondial. Pe placa de marmură scrie cu litere de aur numele, vârsta și data la care și-a jertfit firava și scurta ei viață pentru apărarea țării în chiar cea mai glorioasă zi a bătăliei de la Mărășești. Această dată a fost 6 august 1917, zi plină de glorie dar și de sânge, în urmă cu exact o sută de ani și am dorit prin această postare să comemorez nu numai jertfa fetiței MARIA ION ZAHARIA, dar și faptele altor copii eroi din Marele Război.

Eroina din nucMaria Ion Zaharia -Erou Mărășești

Fata în vârstă de doar 12 ani trăia împreună cu bunicul ei în satul Răzoare, lângă Mărășești. Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial și înfrângerile suferite de armata română, zona dimprejurul pădurii și a satului Răzoare a fost disputată de trupele germane și române.

În satul cu pricina, în livada bunicului Măriucăi, Ion Zaharia, se crease un post de observație al artileriei românești. Un soldat se urca în nucul din această livadă și putea observa tot ce se întâmplă de-a lungul frontului. În cazul unui atac al forțelor germane, soldații telefonau și precizau coordonatele de atac artileriștilor, care apoi lansau un baraj de foc asupra trupelor inamice, forțându-le să se retragă.

În satul Haret, în anul 1977, a fost ridicat un monument chiar acolo unde s-a aflat, în 1917, nucul în care se urcase Măriuca, transmițând pozițiile dușmanilor. Monumentul se află azi în curtea unei gospodării, dar proprietarii, oameni deschiși, lasă pe oricine să vină și să vadă istoricul semn.

În fața școlii din acest sat, tot în 1977, a fost dezvelit bustul fetiței. E școala în care, mai mult ca sigur, și Maria învățase la vremea ei. Ea n-a apucat să se joace prea mult cu păpușile, dacă avea vreuna sau să citească reviste ca Universul copiilor, Dimineața copiilor, Amicul copiilor, reviste care au apărut după câțiva ani de la Marea Unire din 1918 și în paginile cărora s-au publicat mii de fotografii cu copii premianți și abonați ai acestor reviste. Dar aceste reviste au putut apărea și datorită sacrificiului suprem făcut de Măriuca.

În București, în sectorul 4, o stradă din cartierul Berceni, poartă numele „Măriuca” în amintirea celei care a fost Eroina de la Mărășești.

BALADĂ PENTRU MĂRIUCA

În 1969 s-a realizat un film artistic inspirat din acest eveniment al Primului Război Mondial, cu Brîndușa Hudescu în rolul Măriucăi și Ion Caramitru în rolul transmisionistului. Scenariul a fost scris de Călin Gruia. Filmul nu se găsește pe net și nici la vreun post tv nu cred că l-am văzut vreodată, dar poate că în săptămânile sau lunile viitoare va putea fi văzut la tv, la fel ca alte filme care au ca subiect celebrele bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz din urmă cu un secol.

Baladă pentru Măriuca

Filmul a fost difuzat la TVR în vara anului 1988 sub forma unui serial pentru copii în emisiunea Lumea copiilor. Imaginile de mai jos le-am obținut de la un prieten blogger specializat în programele radio și TV de-a lungul timpului.

FETIȚA DIN NUC

De peste 30 de ani, de când eram cam de vârsta Măriucăi am citit emoționantele istorisiri despre sacrificiul ei și faptele altor eroi și eroine în 2 cărți pe care le aveam de atunci.

În volumul II al „Povestirilor Istorice” al reputatului istoric Dumitru Almaș ilustrat de inegalabilul Valentin Tănase, volum apărut în 1987, se găsesc câteva relatări cu faptele de vitejie ale ostașilor români, inclusiv povestea „Fetița din nuc”, povestea despre curajul până la sacrificiu al Măriucăi.

IIIIII

EROINĂ ÎN LUPTELE DE LA MĂRĂȘEȘTI

Varianta lui Emilian Ionescu cu faptele eroice ale Măriucăi o puteți în paginile de mai jos. Apoi urmează alte relatări din aceeași carte cu eroi copii în luptele din urmă cu 100 de ani.

PE DRUMUL AMINTIRILOR…

Cartea din care am scanat paginile următoare cu poveștile altor copii eroi se numește „Pe drumul amintirilor” și a fost scrisă de Emilian Ionescu și Andreea Danielescu.