Arhive etichetă: Regele Mihai I

70 de ani fără monarhie

Postat pe 30 decembrie 2017

Numai 25 de zile au despărțit împlinirea celor 70 de ani cu regele Mihai supraviețuitor al actului forțat al abdicării. Ultimul supraviețuitor șef de stat din timpul războiului, supraviețuitor al comunismului și-a trăit exilul cu multă demnitate. Nu a ținut cu orice preț la propriul tron în detrimentul unor vieți nevinovate. Comuniștii și neo-comuniștii au făcut-o, chiar cu pierderea multor vieți în decembrie 1989 și apoi în anii 1990-1991, cu pierderea demnității, onoarei și omeniei.

„Îi vom învăța să ne iubească pe noi !” sunt cuvintele rostite de Petru Groza în fața Maiestății Sale, regele Mihai I, în ziua de 30 decembrie 1947, când a fost „ajutat” să semneze actul abdicării în același mod cum a fost „ajutat” poporul să îi iubească pe comuniști timp de 45 de ani, adică prin șantaj și minciuni, prin tortură și impostură.

Imaginile de mai jos reprezintă diverse articole din reviste și ziare apărute în ultimii 28 de ani despre monarhie și regele Mihai, pe care nu le-am postat încă pe blog. Formatul mare al unor pagini de ziar m-a pus în dificultatea de a le scana complet și am fost nevoit să le fragmentez. Paginile din revistele Flacăra și Dosarele istoriei sunt postate întegral.

IMG

 

IMG_0044

IMG_0014IMG_0015IMG_0016IMG_0017IMG_0018IMG_0019IMG_0020IMG_0021IMG_0022IMG_0023IMG_0024IMG_0025IMG_0026IMG_0027IMG_0028IMG_0029IMG_0030IMG_0031IMG_0009IMG_0006IMG_0008IMG_0007

Cartea de mai jos este o contrafacere a istoriei fiind scrisă parcă în spirit comunist de un american sau englez al cărui nume nu apare pe copertă și nu îl menționez nici eu și care desigur este în necunoștință de cauză cu privire la istoria României din timpul monarhiei.

ULTIMUL REGE AL ROMÂNIEI ÎN ISTORIA ULTIMULUI SECOL

Postat pe 16 decembrie 2017

În ziua de 16 decembrie 2017 au avut loc funeraliile naționale ale ultimului rege uns al României şi al României Mari.

Regele Mihai a fost singurul rege uns de Biserica Ortodoxă ca Rege al României, fiind unul din cei doi regi născuți ortodocși pe care i-am avut. Deşi regele Carol II a fost la rândul său născut ortodox, el nu a fost uns ca rege de Biserica Ortodoxă deoarece a divorţat de Regina Elena înainte de anul 1930, când a devenit rege. Legat de biserică, părerea mea este că Regele Mihai a însemnat pentru poporul român cam ce a însemnat Papa Ioan Paul II pentru poporul polonez. Regele nostru ne-a slujit din diaspora făcând loby pentru integrarea noastră în Uniunea Europeană și NATO, iar Papa Ioan Paul II i-a slujit pe polonezi, în calitate de cap al Bisericii Catolice, la Vatican, iar contribuția sa la prăbușirea comunismului în Europa de Est a fost la fel de semnificativă ca și contribuția Regelui Mihai la scurtarea războiului Al Doilea Mondial.

Să sperăm că ceremoniile funerare din 16 decembrie nu constituie lovitura de grație dată Monarhiei, ci un nou impuls pentru restaurarea ei.

Imaginile de mai jos, care constituie coperţi şi câte o pagină din mai multe reviste Historia, arată viața acestuia și amprenta pe care Majestatea Sa a lăsat-o asupra istoriei ultimului secol. Primele patru imagini sunt din revista Flacăra din iulie 2011.

Ultimul nostru rege a trăit pe viu sau a fost contemporan cu toate evenimentele prezentate mai jos, multe dintre ele în calitate de rege al României Mari pe timp de pace și mai ales pe timp de război. Aşa cum bine se ştie a fost înfăptuitorul actului de la 23 august 1944, în urma căruia a scurtat al Doilea Război Mondial cu 200 de zile și a salvat viața a sute de mii de soldați. Această zi constituie cea mai însemnată zi a domniei sale și cea mai importantă acțiune întreprinsă de tânărul nostru rege ! Acțiunea a fost apreciată atât de aliații vestici cât și de Uniunea Sovietică prin decorațiile acordate regelui Mihai.

IMGIMG_0001IMG_0002IMG_0003

 

 

 

 

REGELE MIHAI I DE ROMÂNIA S-A ÎNTORS ACASĂ DIN LUNGUL EXIL

Ziua de 13 decembrie 2017 va fi amintită de istorie ca ziua în care ultimul rege al românilor s-a întors definitiv acasă după un exil de 70 de ani, asemănător parcă exilului din Babilon al poporului ales evreu care a durat tot 70 de ani.

Postez câteva imagini cu ultimul nostru rege apărute în publicații din anii 1940, almanahuri și reviste. În ultima imagine apare regina-mamă Elena, cu care regele Mihai a plecat în lungul exil în primele zile din ianuarie 1948. Încă nu se vor reîntâlni la Curtea de Argeș, deoarece regina-mamă își doarme somnul de veci la Lausanne, unde trupul neînsuflețit al regelui a poposit pentru scurt timp la biserica în curtea căreia este înmormântată regina-mamă Elena.

Pe 13 decembrie regele nostru a părăsit definitiv Elveția, țara care l-a adoptat sau țara în care a plecat după abdicarea forțată. Tot pe 13 decembrie 2017 a făcut ultima sa vizită la locul nașterii sale, castelul Peleș din Sinaia, un loc în care și-a petrecut copilăria și tinerețea, în timpul verii.

2132

Ultimele zile ale Monarhiei

Revista Dosarele istoriei din urmă cu 20 de ani avea ca temă principală ultimele zile ca monarh a Regelui Mihai, desigur că publicația a dorit să comemoreze la aceea dată semicentenarul sfârșitului acestei instituții care a făurit România modernă și România Mare. În urmă cu șapte decenii Monarhia își trăia ultimele zile în România comunistă, Regele Mihai fiind obligat să abdice după întoarcerea de la nunta prințesei și viitoare regină Elisabeta II.

De atunci regele nostru și-a început lungul exil de 70 de ani fără 25 de zile. A supraviețuit multe decenii celor ce l-au obligat să plece, Petru Groza, Gheorghe Gherghiu-Dej, Ana Pauker, Stalin, a supraviețuit chiar și comunismului, fiind născuți în același an, 1921. Acum Regele Mihai s-a întors acasă definitiv, fără să mai plece vreodată.

Eu am aflat de existența sa ca mulți alții de pe două monede de 100 de lei din 1944, pe care se afla efigia sa. Nu știu de unde am avut cele două monede, probabil de la bunici, dar mai am și acum acele două monede de 100 de lei. Nu știu ce valoare aveau în 1944, dar revistele gen Universul copiilor, Dimineața copiilor sau Ziarul științelor și călătoriilor aveau prețul de 5 lei în 1944. Regelui Mihai i-au lipsit doar 4 ani ca să ajungă la aceeași cifră de pe moneda din 1944, adică la centenar.

Acum Regele Mihai s-a întors din acest exil de 70 de ani pentru a-și dormi somnul de veci lângă străbunii săi, Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria sau Carol II, la Curtea de Argeș. Un paradox ciudat face ca singurii regi născuți în afara țării, Carol I și Ferdinand, să moară la Sinaia, iar singurii născuți la Sinaia, Carol II și Mihai I, să moară în străinătate, după exiluri lungi. Acum s-au reîntâlnit la Mănăstirea zidită de meșterul Manole, conform legendei, sau în necropola de lângă aceasta.

IMG_0044IMG_0046IMG_0047

Luptele românilor

Postat pe 1 decembrie 2017

Anul 2017 a adus o lungă serie de aniversări și comemorări de evenimente petrecute de-a lungul istoriei. S-au împlinit 100 de ani de la eroicele bătălii de la Mărăști, Mărășești, Oituz, 140 de ani de la Declararea Independenței Regatului României față de Imperiul Otoman și războiul care a decurs din aceasta, s-au împlinit 110 ani de la răscoalele țărănești din primăvara lui 1907, 90 de ani de la moartea Regelui Ferdinand și urcarea pe tron a Regelui Mihai, apoi s-au împlinit 60 de ani de la trecerea lui Constantin Brâncuși în nemurire și legendă, au trecut deja 40 de ani de la cea mai mare tragedie naturală pe timp de pace, cutremurul din 1977. La momentele respective comemorative am postat materiale scrise sau linkuri către filme documentare și artistice, însă nu pentru toate evenimentele pomenite mai sus.

Am considerat că pe 1 decembrie, Ziua Națională, ar fi un moment oportun să postez câteva materiale despre faptele petrecute de-a lungul anilor amintiți mai sus.

Mai întâi despre răscoalele țărănești din primăvara anului 1907 câteva pagini din revista Cutezătorii. Iată un articol scris de Silviu Achim și publicat în anul 1987:

IMG_0001

O emoționantă întâlnire dintre un veteran al răscoalei și pionierii patriei din 1977

IMG_0010IMG_0011

O bandă desenată publicată în anul 1977 în Cutezătorii și intitulată Neuitatul an 1907, episodul 3

IMG_0009

Almanahul Scânteia pe anul 1977 a publicat paginile de mai jos

IMG_0018IMG_0019IMG_0020IMG_0021IMG_0022

Constantin Brâncuși, părintele sculpturii moderne este unul dintre cei mai cunoscuți români din lume. Iată o bandă desenată de Valentin Tănase, scenariu Nina Stănculescu, apărută în Cutezătorii în anul 1987 și intitulată Coloana fără sfârșit, episoadele 2 – 7

020304050607

 

 

Ferdinand Întregitorul

Postat pe 20 iulie 2017

În dimineața zilei de 20 iulie 1927 Regele Ferdinand al României se săvârșea din viață trecând la cele veșnice, după o domnie glorioasă de 12 ani, 9 luni și 9 zile.

A fost primul Rege al tuturor românilor de după Marea Unire de la 1 decembrie 1918. În aceeași zi de iulie din urmă cu 9 decenii un Rege-copil în vârstă de mai puțin de 6 ani își începea prima domnie de numai 3 ani prin intermediul unei regențe formată din Principele Nicolae, unchiul său, Patriarhul Miron Cristea și Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Gheorghe Buzdugan.

IMG_0002

Astăzi, în vârstă de 96 de ani, copilul de atunci își trăiește bătrânețile prin grele suferințe undeva în Elveția. Dacă ar fi domnit neîntrerupt de evenimentele pe care le-a trăit ar fi deținut recordul mondial de longevitate din toată istoria cunoscută pe tronul unei țări ! Nimeni nu a domnit 90 de ani din câte se cunosc în toată istoria lumii !

Broșura din imaginile de mai jos a fost publicată în 1929 și înfățișează scurta, dar glorioasa domnie a Regelui Ferdinand I.

Almanahul ziarului „Universul” pe anul 1923 relatează despre încoronarea din 1922 a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, eveniment petrecut în cetatea Marii Uniri, Alba-Iulia pe 15 octombrie 1922.

Tot în același „almanach” se relatează nașterea Regelui-copil la Sinaia, Mihai I și logodna urmată de nuntă a Principesei Marioara cu Regele Alexandru al Yugoslaviei.

Pe 18 iulie 1938 Regina Maria se stinge din viață la Castelul Pelișor și este înmormântată la Mănăstirea de la Curtea de Argeș, lângă Nando, așa cum își alinta soțul.

Un almanah din 1939 relatează trecerea la cele veșnice a Reginei încoronate în 1922 ca regină a tuturor românilor. Postez și aceste pagini deoarece sunt doar 2 zile diferență între moartea celor doi soți Regi ai românilor, dar la diferență de 11 ani.

Regina Maria este autoarea mai multor cărți de povești și chiar a propriei biografii. Din volumul I al poveștilor pe care le am în imaginile de mai jos am extras o scurtă biografie și mai multe fotografii inedite cu familia regală.

Eliberarea Basarabiei și Bucovinei

Postat pe 27 august 2016

Acum 25 de ani, pe data de 27 august 1991, fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească își declara „Independența de Stat” față de fosta Uniune Sovietică, entitate statală ce a dispărut în acel an, pe 25 decembrie.

În urmă cu 75 de ani, pe data de 26 iulie 1941, armatele aliate ale României și Germaniei naziste eliberau Basarabia și Bucovina de sub stăpânirea bolșevică sovietică. Această eliberare nu a durat decât până în august 1944 când armata roșie sovietică a reocupat aceste teritorii, de data asta pentru aproape o jumătate de secol, dar Bucovina și sudul Basarabiei fac parte în prezent din Ucraina.

Cu această ocazie revista „Universul Copiilor” nr. 31 din 30 iulie 1941 a publicat o serie de articole pe primele 3 pagini și așa cum se vede chiar și coperta este dedicată acestui însemnat eveniment. Din razele soarelui ies cele 3 figuri ale conducătorilor politici de atunci, Regele Mihai, în vârstă de nici 20 de ani la aceea dată este încadrat de cei doi dictatori, ai Germaniei naziste, Adolf Hitler, la stânga și ai României, Ion Antonescu, la dreapta. Figurile soldaților aliați români și germani apar și ele în partea de jos a copertei. Pe pagina 3 apare și harta teritoriilor eliberate, a Basarabiei și Bucovinei. Pentru aceste teritorii și pentru Transilvania, Mareșalul Ion Antonescu, care a trimis sute de mii de ostași români să lupte chiar și pe fronturile din Ucraina și Rusia, pe teritorii care nu au aparținut niciodată României, rămâne în continuare o figură controversată a istoriei românești. Poate dacă România nu ar fi intrat niciodată în război soarta noastră ar fi fost alta sau poate că nici Transilvania nu ar mai fi revenit României în 1944 sau după război. Poate că România ar fi recăpătat toate teritoriile pierdute dacă armata română s-ar fi oprit la Nistru și poate că nu am mai fi avut regim comunist pentru 45 de ani și nu ar mai fi trebuit să plătim despăgubiri de război uriașe. Dar istoria a fost cea pe care am trăit-o în ultimii 75 de ani, iar consecințele se pare că încă le mai suportăm și azi. Cel mai prielnic moment pentru reunificarea Basarabiei și României a fost ratat în urmă cu 25 de ani după declararea independenței Republicii Moldova când s-ar fi putut realiza unirea după modelul german. Poate am fi avut o altă situație economică dacă tot atunci s-ar fi reinstaurat Monarhia după modelul spaniol din 1975.

Bănuiesc că cel care a păstrat această revistă a riscat foarte mult pe timpul regimului comunist, libertatea și poate chiar viața, dar e bine că s-a păstrat acest număr din „Universul Copiilor”, principala revistă pentru copii din anii 1920-1940. Am scanat doar primele 3 pagini care se referă la război deși am toate paginile revistei. Războiul nu a fost numai al oamenilor politici sau al militarilor, ci a fost al întregii națiuni, de la cel mai mic până la cel mai bătrân, iar destinul a zeci de milioane de români a fost schimbat în acei ani de război pentru totdeauna, la fel ca și al altor sute de milioane de oameni din țările implicate în a doua conflagrație mondială.

010203

Multiplele semnificații ale unei zile controversate în istorie

Postat pe 23 august 2016

Astăzi se împlinesc 72 de ani de la cea mai importantă semnificație a zilei de 23 august, dar mai sunt încă două zile de 23 august cu importanță deosebită pentru istoria României.

Prima ar fi cea din 1595, când pe 23 august, Mihai Viteazu zdrobea la Călugăreni forțele otomane conduse de Sinan Pașa.

Cătălina Toderiu, cunoscută de români sub numele de Ecaterina Teodoroiu, s-a născut la 14 ianuarie 1894. Mică și slăbuță, Lili, cum o alintau părinții, a fost singura din familie care a învățat carte pentru a scăpa de sărăcie. A îmbrăcat haina de soldat după moartea fratelui ei Nicolae în timpul Primului Război Mondial. Decorată cu „Virtutea militară de război”, Ecaterina Teodoroiu a fost comandantul unui pluton format din 25 de soldați. Două gloanțe germane au ucis-o pe 23 august 1917.

Pe 23 august 1939 României i se răpeau nordul Ardealului, Basarabia, nordul Bucovinei și sudul Dobrogei sau Cadrilaterul prin celebrul Tratat Ribbentrop-Molotov, fapt împlinit în vara anului 1940, când România a fost nevoită să cedeze aceste teritorii fără luptă.

Peste exact 5 ani România întorcea armele împotriva Germaniei naziste, după arestarea Mareșalului Ion Antonescu în Palatul Regal în după amiaza aceleiași zile de 23 august după o audienţă la Regele Mihai. Aceasta este poate cea mai controversată zi din toată istoria modernă a României, zi care a fost interpretată în fel și chip de comuniști și democrați deopotrivă. Doar evenimentele din decembrie 1989 pot rivaliza ca şi controverse şi interpretări cu ziua de 23 august 1944. Consecinţele acelui eveniment au fost resimţite pe termen lung, poate chiar şi în prezent prin instaurarea Comunismului.

Pe 23 august 1942 începea bătălia de la Stalingrad care avea să decidă soarta războiului într-o măsură covârșitoare prin victoria Armatei Roșii. A fost bătălia cu cele mai multe victime umane și distrugeri materiale din tot războiul. Ea s-a încheiat pe 2 februarie 1943 cu anihilarea armatei a șasea germane. După această bătălie armatele Axei, din care făceau parte și armatele 3 și 4 românești, aveau să bată în retragere până la înfrângerea totală din mai 1945. Armatele românești aveau să lupte alături de cele hitleriste doar până la 23 august 1944 așa cum am scris și mai sus.

Am postat pe data de 10 mai 2016 un material cu un interviu cu Regele Mihai luat în anul 1991 cu varianta personală a evenimentelor aşa cum le-a trăit Majestatea Sa în urmă cu 72 de ani.

Am găsit într-unul din primele numere ale revistei Magazin Istoric din 1967 două articole cu arestarea Antoneștilor și evenimentele de dinainte și de după 23 august așa cum au fost relatate și de presa comunistă, desigur, în mod deformat sau falsificat, dar poate, nu în totalitate.

IMGIMG_0001IMG_0002IMG_0003IMG_0004IMG_0005IMG_0006IMG_0008IMG_0009IMG_0010

O oră din august

Paginile următoare fac parte din Manualul de Limba Română clasa a VIII-a și conțin o nuvelă inspirată din evenimentele care au urmat zilei de 23 august. A fost scrisă de Marin Preda și se numește „O oră din august”. S-a turnat și un film inspirat din această nuvelă cu titlul „Porțile albastre ale orașului”. Eu am studiat, desigur, la școală această nuvelă și mi-am reamintit-o răsfoind acest manual pe care l-am păstrat în bibliotecă.