Postat pe 24 ianuarie 2018
Pe data de 24 ianuarie 1859 la București s-a înfăptuit Mica Unire dintre 2 țări române, Muntenia și Moldova de dincoace de Prut prin alegerea ca domn al ambelor țări a lui Alexandru Ioan Cuza. Capitala se va stabili la București, cel puțin până în 1916 când pentru o perioadă de un an și jumătate capitala pe timp de război se va muta la Iași. La 1 decembrie 1918 se va înfăptui Marea Unire a tuturor provinciilor românești, România Mare.
Postat pe 1 decembrie 2017
Anul 2017 a adus o lungă serie de aniversări și comemorări de evenimente petrecute de-a lungul istoriei. S-au împlinit 100 de ani de la eroicele bătălii de la Mărăști, Mărășești, Oituz, 140 de ani de la Declararea Independenței Regatului României față de Imperiul Otoman și războiul care a decurs din aceasta, s-au împlinit 110 ani de la răscoalele țărănești din primăvara lui 1907, 90 de ani de la moartea Regelui Ferdinand și urcarea pe tron a Regelui Mihai, apoi s-au împlinit 60 de ani de la trecerea lui Constantin Brâncuși în nemurire și legendă, au trecut deja 40 de ani de la cea mai mare tragedie naturală pe timp de pace, cutremurul din 1977. La momentele respective comemorative am postat materiale scrise sau linkuri către filme documentare și artistice, însă nu pentru toate evenimentele pomenite mai sus.
Am considerat că pe 1 decembrie, Ziua Națională, ar fi un moment oportun să postez câteva materiale despre faptele petrecute de-a lungul anilor amintiți mai sus.
Mai întâi despre răscoalele țărănești din primăvara anului 1907 câteva pagini din revista Cutezătorii. Iată un articol scris de Silviu Achim și publicat în anul 1987:
O emoționantă întâlnire dintre un veteran al răscoalei și pionierii patriei din 1977
O bandă desenată publicată în anul 1977 în Cutezătorii și intitulată Neuitatul an 1907, episodul 3
Almanahul Scânteia pe anul 1977 a publicat paginile de mai jos
Constantin Brâncuși, părintele sculpturii moderne este unul dintre cei mai cunoscuți români din lume. Iată o bandă desenată de Valentin Tănase, scenariu Nina Stănculescu, apărută în Cutezătorii în anul 1987 și intitulată Coloana fără sfârșit, episoadele 2 – 7
Pe data de 15 octombrie 1922 în cetatea Alba-Iulia s-au încoronat primi regi ai României Mari, Ferdinand I și Maria, care au contribuit decisiv la Unirea de la 1 decembrie 1918. Marea Unire a durat doar 22 de ani, între 1918 și 1940, de atunci încoace nu a mai existat România Mare. În timpul celui de-al doilea Război Mondial s-au pierdut Basarabia (Moldova de peste Prut), sudul Basarabiei, nordul Bucovinei și Cadrilaterul, teritorii care fac parte din Republica Moldova, Ucraina și Bulgaria din zilele noastre.
Deși primul rege al românilor din vechiul Regat format din Muntenia, Oltenia, Dobrogea și Moldova de dincoace de Prut, fără sudul Bucovinei, a fost Carol I între 1881 și 1914, Ferdinand I este considerat primul rege al tuturor românilor din provinciile unificate la 1 decembrie 1918. Între 1866 și 1881 Carol I a fost domnitor, la fel ca Al. I. Cuza.
Pe 20 iulie 2017 am postat o broșură cu viața primului Rege al tuturor românilor și paginile de mai jos cu încoronarea de la Alba-Iulia, din almanahul Universul 1923.
Iată linkul de la postarea din 20 iulie:
https://arheologiacopilariei.wordpress.com/2017/07/20/ferdinand-intregitorul/
Imaginea de mai jos prezintă familia regală, cei doi regi și patru din cei șase prinți născuți din mariajul lor de 34 de ani. În imagine nu apar prinții Nicolae și Mircea.
Postez câteva benzi desenate inspirate din luptele duse de vitejii ostași români pe fronturile din Bulgaria pentru cucerirea independenței de stat față de Imperiul Otoman.
O frumoasă bandă desenată în 8 episoade a apărut în revista Cutezătorii în anul 1987 la 110 ani de la cucerirea independenței. Scenariul îi aparține lui Dumitru Almaș, iar superbele desene le aparțin lui Valentin Tănase și Radu Vintilescu.
Din păcate nu am ultimul episod dar postez un link către blogul Cutezătorii unde este postat și acest ultim episod:
http://revistacutezatorii.blogspot.ro/2010/07/cronica-de-vitejie.html
Pe blogul Cutezătorii mai sunt postate alte benzi desenate cu Războiul de Independență, cum ar fi Dorobanții, Eroi de epopee (altă bandă decât cea de mai jos).
Ostașii noștri
În Almanahul copiilor din 1983 a apărut în bandă desenată poezia Ostașii noștri a lui Vasile Alecsandri. Desenele au fost realizate de Ioan Mihăescu.
Eroi de epopee
În anul 1987 în revista Luminița a apărut în două episoade banda desenată de mai jos cu desene de Puiu Manu, însă scenariul nu știu cine l-a scris pentru că nu am marginile paginilor unde scria numele scenaristului. Bănuiesc că ar fi Dumitru Almaș. Desenele sunt ușor de recunoscut că îi aparțin lui Puiu Manu.
Brancardiera de la Rahova
Povestirea face parte din volumul II din Povestiri istorice de Dumitru Almaș și desene Valentin Tănase.
Din Cartea eroilor postez o povestire despre unul dintre eroii copilăriei noastre care apare în manualele de limba și literatura română și totodată unul dintre eroii Războiului de Independență din anii 1877-1878. Se pare că acest erou ar fi participat și la Marele Război din 1916-1918.
Plecat-am nouă din Vaslui…
Revista Magazin istoric din primul număr apărut în 1967 are ca prim articol eroi, fapte, mărturii din acest război inclusiv Peneș Curcanul.
Numărul special din mai 1977 al revistei Magazin istoric apărut cu ocazia Centenarului Declarației de Independență a României față de Imperiul Otoman. Întregul număr a fost dedicat evenimentelor din anii 1877-1878 și a vizat toate aspectele istorice ale războiului.
Articol apărut în Almanahul Convorbiri literare pe anul 1987.
Almanahul Scânteia din anul centenar al Independenței României a publicat un jurnal al acestei epopeei care se poate vedea în imaginile de mai jos.
Filmul artistic Pentru Patrie a fost realizat cu prilejul centenarului din 1977 și ecranizează toate evenimentele importante ale anilor 1877-1878.
Primul film artistic despre Independența României datează din anul 1912 și este foarte interesant pentru mijloacele artistice de atunci deși nu are coloană sonoră. Articolul de sub linkul cu filmul a apărut într-un almanah BTT număr special cu titlul Călătorie în timp. Acest articol vorbește tocmai despre acest film realizat doar la 35 de ani de la cucerirea Independenței.
O dezbatere cu istorici de la revista Historia despre Independența României la aniversarea din mai 2017.
Postat pe 30 august 2017
Data de 30 august 1877 consemnează Bătălia de la Griviţa I (30 august/11 septembrie 1877). Operaţiune militară iniţiată de armata română pe frontul din Balcani, în cadrul Războiului de Independenţă, în vederea cuceririi redutei Griviţa şi deschiderii drumului către Plevna (Bulgaria).
În ziua de 30 august 1877, la orele 15, maiorul George Şonţu, sub comanda căruia se afla primul batalion din Divizia 3 ce deschidea atacul, a întreprins primele acţiuni ofensive. Lipsa hărţilor şi a referinţelor privitoare la structura sistemului defensiv otoman din faţa Plevnei a îngreunat misiunea trupelor române. Iniţial, s-a crezut că odată escaladată coasta abruptă, soldaţii români se vor putea odihni pe platou şi vor pregăti următorul pas, atacul asupra detaşamentelor otomane de la Griviţa. Situaţia din teren arăta însă cu totul diferit, deoarece Divizia 3 a acţionat împotriva unei alte redute, despre existenţa căreia nu se ştia şi care va fi numită ulterior Griviţa 2.
Victoria obţinută de armata română în urmă cu 140 de ani nu a descurajat forţele militare otomane, care în noaptea 30/31 august 1877 au încercat printr-o serie de atacuri surpriză să-şi restabilească controlul asupra redutei. De altfel, eforturile militare au continuat şi în ziua de 31 august/12 septembrie 1877 când otomanii au deschis foc de artilerie asupra detaşamentelor româno-ruse aflate în dispozitiv, angajând chiar lupte la baionetă.
În manualul de Limba română pentru clasa a VI-a din anul 1988 apare o poveste scrisă de Mihail Sadoveanu despre aceste zile de august de foc pentru eroii armatei române. Postez mai jos imaginile scanate din manualul din care am învățat despre cucerirea redutei Grivița în anul 1877. Toate desenele din acest manual îi aparțin lui Valentin Tănase și tocmai acest lucru a făcut manualul mai atractiv pentru elevii generației mele.
Cartea Românii la 1877 reprezintă o antologie de scrieri ale diverșilor autori români despre Războiul de Independență incluzând celebrul discurs sau luare de poziție din Parlament din data de 9 mai 1877 a ministrului de externe Mihail Kogălniceanu cu privire la independența României față de Imperiul Otoman. Nu postez întreaga carte, doar prefața lui Emil Manu, discursul lui Kogălniceanu și File din Jurnalul de front a generalului Alexandru Cernat.
Arheologiacopilariei 1.0 