Arhive etichetă: Primul Război Mondial

Luptele românilor

Postat pe 1 decembrie 2017

Anul 2017 a adus o lungă serie de aniversări și comemorări de evenimente petrecute de-a lungul istoriei. S-au împlinit 100 de ani de la eroicele bătălii de la Mărăști, Mărășești, Oituz, 140 de ani de la Declararea Independenței Regatului României față de Imperiul Otoman și războiul care a decurs din aceasta, s-au împlinit 110 ani de la răscoalele țărănești din primăvara lui 1907, 90 de ani de la moartea Regelui Ferdinand și urcarea pe tron a Regelui Mihai, apoi s-au împlinit 60 de ani de la trecerea lui Constantin Brâncuși în nemurire și legendă, au trecut deja 40 de ani de la cea mai mare tragedie naturală pe timp de pace, cutremurul din 1977. La momentele respective comemorative am postat materiale scrise sau linkuri către filme documentare și artistice, însă nu pentru toate evenimentele pomenite mai sus.

Am considerat că pe 1 decembrie, Ziua Națională, ar fi un moment oportun să postez câteva materiale despre faptele petrecute de-a lungul anilor amintiți mai sus.

Mai întâi despre răscoalele țărănești din primăvara anului 1907 câteva pagini din revista Cutezătorii. Iată un articol scris de Silviu Achim și publicat în anul 1987:

IMG_0001

O emoționantă întâlnire dintre un veteran al răscoalei și pionierii patriei din 1977

IMG_0010IMG_0011

O bandă desenată publicată în anul 1977 în Cutezătorii și intitulată Neuitatul an 1907, episodul 3

IMG_0009

Almanahul Scânteia pe anul 1977 a publicat paginile de mai jos

IMG_0018IMG_0019IMG_0020IMG_0021IMG_0022

Constantin Brâncuși, părintele sculpturii moderne este unul dintre cei mai cunoscuți români din lume. Iată o bandă desenată de Valentin Tănase, scenariu Nina Stănculescu, apărută în Cutezătorii în anul 1987 și intitulată Coloana fără sfârșit, episoadele 2 – 7

020304050607

 

 

Publicitate

Monumentul viu al eroilor neamului

Postat pe 18 noiembrie 2017

La inițiativa Antenei 3, în județul Vrancea, pe data de 18 noiembrie 2017, pe câmpurile de luptă istorice ale Primului Război Mondial, s-a luat hotărârea de a se planta o pădure de 50000 de puieți de stejari, câte unul pentru fiecare erou căzut în prima conflagrație a secolului XX. Acest proiect intitulat Parcul Memoriei Naționale se va derula etapizat prin plantarea celor 335000 de stejari și se va finaliza peste un an cu ocazia Centenarului Marii Uniri.

Primul pui de stejar a fost deja plantat în luna august 2017 în memoria Ecaterinei Teodoroiu.

Numele tuturor voluntarilor se vor regăsi într-o capsulă a timpului, care va fi îngropată în zona centrală a acestui loc închinat memoriei eroilor români căzuți în Primul Război Mondial.

Pe data de 11 noiembrie 2017 s-au aniversat 99 de ani de la sfârșitul Marelui Război.

Mai jos am scanat din cartea Monumentele Eroilor câteva pagini cu cele mai importante monumente din județul Vrancea dedicate eroilor din acest război.

IMGIMG_0001IMG_0002IMG_0003

Bătălia de la Passchendaele

Bătălia de la Passchendaele a fost una din marile bătălii ale Primului Război Mondial, având loc între iulie și noiembrie 1917. Într-o serie de operațiuni, trupele Antantei sub comandă britanică au atacat armata germană. Bătălia a avut ca obiectiv controlul asupra satului Passchendaele (astăzi, Passendale) de lângă orașul Ypres din Flandra de Vest, Belgia. Obiectivele apărătorilor erau „uzarea inamicului” și „asigurarea coastei belgiene și conectarea cu frontiera olandeză”. Haig se aștepta la trei faze, capturarea dealurilor Passchendaele, înaintarea spre Roulers și Operațiunea Hush — o debarcare de amfibii combinată cu un atac de-a lungul coastei de la Nieuport. Ofensiva a servit și la distragerea atenției armatei germane de la francezii din Aisne, care sufereau din cauza revoltelor soldaților.

Nu am materiale scrise despre această bătălie, dar startul și desfășurarea ei a coincis cu celebrele bătălii date de armatele românești în triunghiul Mărăști-Mărășești-Oituz.

Mai multe filme documentare s-au realizat și despre această mare bătălie, ca și despre celelalte mari bătălii care s-au dat în urmă cu un secol. Iată câteva dintre ele:

Un film artistic inspirat din luptele care s-au dat la Passchendaele

Bătălia de la Gallipoli

Campania Gallipoli, denumită și Campania din Dardanelebătălia de la Gallipoli sau bătălia de la Çanakkale (în turcă Çanakkale Savaşı), a fost o campanie a Primului Război Mondial ce a avut loc între 25 aprilie 1915 și 9 ianuarie 1916 în Peninsula Gallipoli (Gelibolu în Turcia modernă) din Imperiul Otoman.

Campania a fost una dintre cele mai mari victorii otomane din timpul războiului. În Turcia, ea este considerată un moment definitoriu al istoriei țării: o ultimă reușită în apărarea țării în timp ce Imperiul Otoman se prăbușea. Lupta a format baza Războiului Turc de Independență și a proclamării Republicii Turcia opt ani mai târziu sub conducerea lui Mustafa Kemal (Kemal Atatürk), care a ieșit în evidență drept comandant militar la Gallipoli. Campania este adesea considerată a fi momentul apariției conștiinței naționale în Australia și Noua Zeelandă, iar data debarcării, 25 aprilie, este denumită „Ziua Anzac” cea mai importantă comemorare a soldaților morți și a veteranilor de război în cele două țări, mai importantă decât (Ziua Armistițiului). A fost de fapt cea mai mare înfrângere a armatelor Australiei, Noii Zeelande și a Marii Britanii, probabil din toate timpurile. Antanta nu a câștigat nimic în urma acestei bătălii, dar peste 450000 de oameni au murit acolo.

O animație cu desfășurarea luptelor din strâmtoarea Dardanele

Câteva filme documentare și relatări ale militarilor

Un film artistic din 1931, probabil primul inspirat din acea bătălie

 

Peripețiile bravului soldat Svejk

Unul dintre cele mai celebre și citite romane care au apărut după Primul Război Mondial în limba cehă în noua țară desprinsă din defunctul Imperiu Austro-Ungar al autorului Jaroslav Hasek. Romanul a devenit personificarea națiunii cehe. Criticii consideră că romanul lui Jaroslav Hašek este prima mare operă anti-război, precedând un alt roman contestatar, Nimic nou pe frontul de vest de Erich Maria Remarque.

Švejk este subiect de film, teatru, operă, muzical, cărți umoristice, statui și chiar decoruri de restaurant într-o serie de țări europene.

Piesa de teatru radiofonic Peripețiile soldatului Svejk.

 

Jurnal de front

Un jurnal de front din Primul Război Mondial cu cele mai importante evenimente.

Legendara spioană Mata Hari

Una dintre figurile legendare ale Primului Război Mondial, Mata Hari a fost numele de scenă a Margarethei Geertruida Zelle (n. 7 august 1876 în Leeuwarden – d. 15 octombrie 1917). În timpul războiului a fost dansatoare, curtezană și spioană în serviciul Franței și apoi al Germaniei.

Acuzată de spionaj, a fost judecată de un tribunal militar francez, condamnată la moarte și executată de către un pluton de execuție francez, în 15 octombrie 1917.

Paginile de mai jos fac parte din cartea Cinci secole de război secret și descriu faptele ei de spionaj din timpul războiului din urmă cu un secol.

S-au scris nenumărate cărți și articole despre cea mai faimoasă spioană din secolul XX și s-au realizat multe filme documentare și artistice. Iată câteva dintre ele:

Documentarul de mai jos are subtitrare în limba română

Un film artistic în limba franceză despre viața celebrei spioane

Caporetto…Adio arme !…

Revista „Magazin istoric” din octombrie 1968 descrie cum s-a desfășurat participarea Italiei în Primul Război Mondial alături de Antanta și dezastrul de la Caporetto.

01

02030405

De-a lungul anilor s-au realizat mai multe filme documentare despre această bătălie și participarea italienilor la război. Iată o variantă în limba italiană:

Despre această bătălie s-au scris mai multe romane, iar cel mai celebru se numește Adio, arme !, scriitorul acestuia fiind rănit pe când avea numai 19 ani în timpul luptelor de pe frontul italian.

La vârsta de vreo 16 ani m-am apucat să traduc din engleză în română romanul „Adio, arme !” a lui Ernest Hemingway cu scopul de a învăța această limbă din scrierile literare cât mai variate. Postez mai jos încercările mele care seamănă cumva cu ce obținem pe Google Translator. Nu am romanul nici în română și nici în engleză dar am manuscrisele mele cu „traduceri”. Mai întâi Introducerea și primul capitol, apoi notele de subsol ale întregii cărți cu multe informații istorice despre luptele din nordul Italiei în care a fost implicat și autorul romanului, Ernest Hemingway. Cam asta a fost „lupta” mea pe frontul italian al Marelui Război.

Există multe recenzii, comentarii, chiar și animații despre acest roman celebru. Iată câteva dintre ele:

După acest roman celebru apărut în 1929 s-a realizat un film artistic încă din anul 1932 cu Gary Cooper și Helen Hayes în rolurile celor doi îndrăgostiți de pe frontul italian.

Varianta din anul 1957 a ecranizării acestui roman cu Rock Hudson și Jennifer Jones ca protagoniști:

Pe frontul Mărășești învie morții…

Un roman scris de Gabriel Drăgan dedicat preascumpului său tată, Panaite Drăgan, căzut pentru dreapta și sfânta apărare a năzuințelor Neamului Românesc, în luptele de la Mărășești, la 6 august 1917, cu sentimente de cea mai pioasă aducere aminte, acest zbucium de tragedie mută.

Încă o mărturie scrisă despre eroicele lupte din urmă cu un secol în cea mai crâncenă bătălie de pe fronturile din Moldova. Tatăl scriitorului a căzut în ziua cea mai importantă a bătăliei, zi în care au mai căzut pe lângă mulți alți eroi, Maiorul Grigore Ignat și fetița eroină Măriuca Ion Zaharia în luptele de la Răzoare. Ambele fapte de vitejie au fost transpuse în două filme artistice despre care am scris pe data de 6 august 2017. Acum postez câteva pagini din acest roman care descriu și luptele din acea zi memorabilă de 6 august 1917.

 

 

Școala Verdunului

Două romane foarte cunoscute despre ororile și absurdul războiului inspirate din luptele din urmă cu mai bine de un secol se numesc „Școala Verdunului” și „Moartea unui erou”. Luptele de la Verdun au lăsat urme adânci în sufletele participanților care au supraviețuit și în general a întregii generații de atunci, socotită o „generație pierdută” de unii scriitori și filosofi ai secolului XX.

Una dintre cele mai mari bătălii din Primul Război Mondial s-a dat la Verdun între 21 februarie și 21 iulie 1916 între armatele Franței și cele ale Imperiului German. Deoarece numărul victimelor a urcat până la 700 mii de morți, răniți și dispăruți, această bătălie a mai fost numită și „Abatorul”, adică tocătorul a sute de mii de vieți, iar pentru francezi a fost după Bătălia de pe Marna, al doilea moment culminant al întregului război.

Acest mic articol despre Verdun a apărut în Ziarul științelor populare și al călătoriilor din toamna anului 1916, adică din timpul luptelor de pe frontul Verdunului.

Verdun

Nu știu ce filme artistice s-au făcut despre această bătălie, dar am găsit câteva filme documentare, chiar și un filmuleț de animație și discuții despre această bătălie. Iată câteva dintre ele:

„Moartea unui erou” de Richard Aldington