Monumentul viu al eroilor neamului

Postat pe 18 noiembrie 2017

La inițiativa Antenei 3, în județul Vrancea, pe data de 18 noiembrie 2017, pe câmpurile de luptă istorice ale Primului Război Mondial, s-a luat hotărârea de a se planta o pădure de 50000 de puieți de stejari, câte unul pentru fiecare erou căzut în prima conflagrație a secolului XX. Acest proiect intitulat Parcul Memoriei Naționale se va derula etapizat prin plantarea celor 335000 de stejari și se va finaliza peste un an cu ocazia Centenarului Marii Uniri.

Primul pui de stejar a fost deja plantat în luna august 2017 în memoria Ecaterinei Teodoroiu.

Numele tuturor voluntarilor se vor regăsi într-o capsulă a timpului, care va fi îngropată în zona centrală a acestui loc închinat memoriei eroilor români căzuți în Primul Război Mondial.

Pe data de 11 noiembrie 2017 s-au aniversat 99 de ani de la sfârșitul Marelui Război.

Mai jos am scanat din cartea Monumentele Eroilor câteva pagini cu cele mai importante monumente din județul Vrancea dedicate eroilor din acest război.

Publicitate

Jurnal de front

Un jurnal de front din Primul Război Mondial cu cele mai importante evenimente.

Grenadierul

Postat pe 13 august 2017

Pe data de 13 august 1917, în timpul celei de-a treia bătălii de la Oituz, caporalul Constantin Mușat a căzut pe câmpul de luptă, în luptele din zona Dealului Chioșurile – Cașin.

Conform relatărilor camarazilor de arme, ultimele sale cuvinte ar fi fost îndemnul adresat ajutoarelor sale „Grenade, băieți! Grenade Băieți!”, care aveau să fie ulterior gravate pe monumentele ridicate în cinstea sa.

În revista „Luminița” a apărut următoarea bandă desenată despre faptele caporalului, în anul 1987, la 70 de ani de la eroicele lupte. Scenariul a fost scris de Petru Demetru Popescu, iar desenele au fost făcute de Puiu Manu.

În „Povestiri istorice”, volumul II, Dumitru Almaș povestește despre acest caporal viteaz care a luptat până la sacrificiul suprem pentru libertatea țării.

Mai multe monumente din Bârlad, Brăila, Bușteni, Călărași îi cinstesc eroismul. Iată câteva dintre ele.

În Brăila o stradă și o piață – ambele în cartierul Viziru și câte o stradă în Timișoara în cartierul Cetate, în Târgu Ocna, Oradea și în București îi poartă numele. În municipiul Bacău după Revoluția din 1989, fosta stradă „Stejarului” a fost redenumită de asemena „Constantin Mușat”.

Mărăști-Mărășești-Oituz – Pe aici nu se trece !

Deviza sub care au luptat vitejii ostași români în urmă cu o sută de ani a fost:

PE AICI NU SE TRECE ! 

În volumul II din „Povestiri istorice” de Dumitru Almaș citim cum s-a transpus în fapte această deviză.

Putem asemăna aceste bătălii cu cele de la Verdun în privința sacrificiilor făcute de ostașii români, iar ca însemnătate strategică le-aș asemăna cu Bătălia de la Stalingrad din al Doilea Război Mondial. Armatele Puterilor Centrale nu au mai fost capabile să ocupe alte teritorii după înfrângerile din Moldova, la fel cum s-a întâmplat în 1943 după înfrângerea de la Stalingrad, ceea ce a însemnat începutul sfârșitului pentru armatele Axei.

Revista „Magazin istoric” din iulie 1980 și 1987 ne explică ce a însemnat acest triunghi al biruințelor dar și al morții prin evenimentele petrecute cu un secol în urmă în aceea vară fierbinte din ținuturile Vrancei.

În legătură cu aceste glorioase izbânzi, cinematografia, prin regizorul și totodată actorul Sergiu Nicolăescu a realizat un film inspirat din acele zile de crâncene lupte, iar filmul se intitulează „Triunghiul morții”. Iată linkul de la acest film de 2 ore și 40 minute. În film Sergiu Nicolăescu joacă în rolul Mareșalului Averescu.

Există mai multe filme documentare și dezbateri realizate despre acest triunghi al morții. Iată câteva dintre ele:

Despre generalul Eremia Grigorescu a apărut un articol într-un ziar mai vechi în care se scria că ar fi fost pus în postura de a fi Țar al Imperiului Rus.