Arhive etichetă: Historia

Unirea Basarabiei cu România

Postat pe 27 martie 2018

Pe 27 martie 1918 se înfăptuiește unirea provinciei cu numele Basarabia cu Regatul României, al doilea act istoric după cel din ianuarie 1859 pentru întregirea României care avea să se desăvârșească la 1 Decembrie 1918, după sfârșitul Primului Război Mondial. Actul din ianuarie 1859 avea să fie validat prin Războiul de Independență din anii 1877-1878 după grele jertfe ca și în timpul Marelui Război din anii 1916-1918.

Mai jos postez imagini din revista Historia apărute în două numere dedicate teritoriilor de peste Prut în anii 2012 și 2016. De altfel în martie 2018 apare un număr special al acestei reviste dedicat în întregime evenimentului de la 27 martie 1918. Desigur că nu pot să postez toate paginile din revistă dedicate acestui subiect, am selectat doar câte 5 pagini din fiecare număr, pe lângă cele două coperți.

Stalingrad – Punctul fără întoarcere sau cotitura istoriei

Postat pe 2 februarie 2018

Pe data de 2 februarie 1943 lua sfârșit cea mai sângeroasă bătălie din cel de-al Doilea Război Mondial, desfășurată în vara și toamna anului 1942 și iarna anului 1943 pe fluviul Volga și împrejurimile orașului sovietic Stalingrad. Stalingrad reprezintă cea mai mare înfrângere și umilință a armatei române din toată istoria. În tot secolul XX o înfrângere umilitoare a mai fost doar la Turtucaia în Primul Război Mondial, dar proporțiile dezastrului și implicațiile istorice au fost mult mai reduse ca la Stalingrad. În cei 75 de ani cât au trecut de la sfârșitul acestei bătălii, istoria a fost scrisă și rescrisă și interpretată în funcție de regimul politic aflat la putere. Abia în ultimii ani am aflat adevărata dramă a românilor aflați la mii de kilometri depărtare în stepa și în iarna nemiloasă rusească. În timpul regimului comunist tendința a fost de uitare sau chiar negare a acestei drame. Simultan cu bătălia pentru Stalingrad s-a desfășurat în Africa de Nord bătălia de la El-Alamein soldată tot cu înfrângerea armatelor aliate ale Axei de către armatele britanice conduse de generalul Montgomery.

Ziua de 23 august 1942 a avut un caracter decisiv pentru soarta acestei bătălii, în sensul că orașul a fost bombardat de Luftwaffe, aviația germană, fiind distrus în proporție de 80 %, numărul civililor uciși în bombardamente ridicându-se la 40000, dar străzile și căile de acces s-au umplut de moloz și resturi ale clădirilor distruse, ceea ce a împiedicat asaltul panzerelor germane asupra orașului, iar din război fulger, această bătălie s-a transformat într-una de poziții, la fel ca în Primul Război Mondial, ca la Verdun, de exemplu. Această întârziere a cuceririi orașului de către germani prin lupte de stradă pentru fiecare clădire care mai rămăsese nedemolată, a permis sovieticilor organizarea contraofensivei din 19-23 noiembrie 1942 soldată cu încercuirea armatelor conduse de feldmareșalul Paulus și inevitabilul deznodământ din 2 februarie 1943.

Imaginile de mai jos fac parte din trei numere ale revistei Historia dintre 2012 și 2015, care reconstituie, în ediții dedicate acestei bătălii, dramele prin care au trecut soldații români care eliberaseră Basarabia cu numai un an și jumătate mai înainte.

Varianta în limba franceză a aceleași reviste denumite la fel, Historia, în numărul 250 din septembrie 1967 dedică nouă pagini bătăliei din vara și toamna anului 1942 și iarna anului 1943.

Cartea Stalingrad din seria dedicată marilor bătălii și campanii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, apărută la editura Litera prezintă multe detalii militare și hărți ale etapelor acestei bătălii decisive pe parcursul celor 144 de pagini.

Cartea Al Doilea Război Mondial prezintă cronologia acțiunilor militare purtate în crâncena încleștare dintre fluviile Don și Volga și stepa calmucă, acolo unde armatele române au fost nimicite de tăvălugul sovietic în noiembrie 1942.

Revista Magazin istoric din ianuarie 1969 are pe ambele coperți imagini din această bătălie, dar despre ostașii români nu se vorbește în articolul de 10 pagini, deși respectivul articol se bazează pe relatarea din cartea Rusia în război scrisă de un englez pe nume Alexander Werth. Doar despre soldații italieni aflăm că erau aliații nemților care au atacat Uniunea Sovietică în 1941, iar românii și ungurii ori erau insignifianți ori nu dădea bine să pomenești despre participarea lor în atacul asupra marelui vecin al lor de la răsărit ! Am inversat primele două imagini pentru ca să se vadă imaginea mai mare pe care o ilustrează coperțile revistei.

Desigur că multitudinea materialelor scrise, audio și video este necunoscută, eu am scanat numai 7-8 dintre cele scrise. De asemenea s-au realizat multe filme documentare și artistice despre această bătălie. Despre o versiune mai recentă a unui film artistic se vorbește într-una din revistele Historia de care am pomenit mai sus. Eu am văzut cel puțin 3 sau 4 filme artistice făcute și de sovietici în anii 1940 și de germani în anii 1950 și versiuni recente.

Iată câteva emisiuni și filme documentare:

Câteva filme artistice foarte interesante, în ordine cronologică:

1.Varianta sovietică realizată în 1949

2. Varianta vest-germană din 1959 cu titlul în engleză Dogs do you want to live forever ? în care vedem mai bine cum au fost nimicite armatele române în noiembrie 1942 și apoi învinuite de nemți pentru dezastrul de la Stalingrad

Versiunea din 2013 despre care se vorbește în Historia nu este încă postată pe canalul Youtube. Există și alte versiuni, chiar una în italiană, dar cred că sunt suficiente acestea pentru cine dorește să studieze această bătălie.

Mie mi-a fost mai ușor să vizionez filmele cu sincronizare audio în limba maghiară cunoscând limba și fiind disponibile, decât versiunile originale din germană și rusă.

 

 

 

ULTIMUL REGE AL ROMÂNIEI ÎN ISTORIA ULTIMULUI SECOL

Postat pe 16 decembrie 2017

În ziua de 16 decembrie 2017 au avut loc funeraliile naționale ale ultimului rege uns al României şi al României Mari.

Regele Mihai a fost singurul rege uns de Biserica Ortodoxă ca Rege al României, fiind unul din cei doi regi născuți ortodocși pe care i-am avut. Deşi regele Carol II a fost la rândul său născut ortodox, el nu a fost uns ca rege de Biserica Ortodoxă deoarece a divorţat de Regina Elena înainte de anul 1930, când a devenit rege. Legat de biserică, părerea mea este că Regele Mihai a însemnat pentru poporul român cam ce a însemnat Papa Ioan Paul II pentru poporul polonez. Regele nostru ne-a slujit din diaspora făcând loby pentru integrarea noastră în Uniunea Europeană și NATO, iar Papa Ioan Paul II i-a slujit pe polonezi, în calitate de cap al Bisericii Catolice, la Vatican, iar contribuția sa la prăbușirea comunismului în Europa de Est a fost la fel de semnificativă ca și contribuția Regelui Mihai la scurtarea războiului Al Doilea Mondial.

Să sperăm că ceremoniile funerare din 16 decembrie nu constituie lovitura de grație dată Monarhiei, ci un nou impuls pentru restaurarea ei.

Imaginile de mai jos, care constituie coperţi şi câte o pagină din mai multe reviste Historia, arată viața acestuia și amprenta pe care Majestatea Sa a lăsat-o asupra istoriei ultimului secol. Primele patru imagini sunt din revista Flacăra din iulie 2011.

Ultimul nostru rege a trăit pe viu sau a fost contemporan cu toate evenimentele prezentate mai jos, multe dintre ele în calitate de rege al României Mari pe timp de pace și mai ales pe timp de război. Aşa cum bine se ştie a fost înfăptuitorul actului de la 23 august 1944, în urma căruia a scurtat al Doilea Război Mondial cu 200 de zile și a salvat viața a sute de mii de soldați. Această zi constituie cea mai însemnată zi a domniei sale și cea mai importantă acțiune întreprinsă de tânărul nostru rege ! Acțiunea a fost apreciată atât de aliații vestici cât și de Uniunea Sovietică prin decorațiile acordate regelui Mihai.

IMGIMG_0001IMG_0002IMG_0003