Arhive etichetă: 1990

Sclava Isaura și Tânăra stăpână

Postat pe 3 iunie 2018

Romanul Sclava Isaura a fost scris de Bernardo Guimaraes și poate că nu ar fi ajuns atât de celebru și în România încă din anul 1990 dacă nu s-ar fi difuzat și serialul cu același titlu la TVR 1 în primăvara și vara anului 1990, prima telenovelă latino-americană difuzată în România după Revoluție, în perioada februarie-august 1990. Imediat după decembrie 1989 s-a început difuzarea de filme și seriale occidentale, gen Dallas, Moștenirea familiei Guldenburg pentru românii care urmau să descopere viața, democrația, societatea occidentală, mai ales modul de a conduce o afacere sau o companie capitalistă. Serialul Sclava Isaura reprezenta probabil imaginea unui popor izbăvit din lagărul comunist după o jumătate de secol de sclavie și lipsuri de tot felul. De altfel în primele zile de revoluție, pe 23 sau 24 decembrie 1989, s-a difuzat la TVR filmul de animație Ferma animalelor realizat după romanul cu același titlu a lui George Orwell cu subiect inspirat din dictatura stalinistă sovietică.

Am găsit romanul Sclava Isaura în două ediții diferite din anul 1990 și vi le prezint în imaginile de mai jos:

IMG_0054aIMG_0055aIMG_0056a

Serialul a fost realizat în 1976 avându-i ca protagoniști pe Lucelia Santos și Rubens de Falco, în rolurile Isaurei și a tânărului stăpân Leoncio. În Brazilia s-a difuzat între 11 octombrie 1976 și 5 februarie 1977. Episoadele aveau o durată de 30 de minute cu tot cu genericul de început de mai jos.

Așa cum se poate vedea în imaginile de mai jos luate de pe blogul Arheolog TV, premiera în România a fost încă în luna februarie 1990, pe data de 4 sau 11, la ora 18, un singur episod, dar în iunie se difuzau câte 2 episoade de câte 30 de minute. Deja pe 18 februarie s-a difuzat episodul 3, pe data de 11 nu este precizat episodul, de aceea cred că primul s-a difuzat probabil pe data de 4 februarie, deși în program apare alt serial la acea oră. Am făcut precizările acestea deoarece pe situri serioase de știri se dau informații greșite cum că acest serial s-ar fi difuzat abia în 1992 prima dată.

1990-05-051990-21-05

O altă variantă mai extinsă având genericul de început de mai jos s-a difuzat în 167 de episoade între 18 octombrie 2004 și 29 aprilie 2005 în Brazilia:

Tânăra stăpână s-a difuzat la TVR în 1994, zilnic începând cu sâmbătă 19 februarie, ora 16.30 pe TVR 2. Am inclus și acest serial în postare deoarece protagoniștii sunt tot Lucelia Santos și Rubens de Falco având același subiect, problema sclaviei în Brazilia secolului XIX. Imaginile de mai jos sunt luate de pe blogul Arheolog TV.

Tot în anul 1994 a apărut traducerea de mai jos a romanului scris de Maria Dezonne Pacheco Fernandes, probabil după difuzarea în premieră la TVR a telenovelei.

IMG_0039a

IMG_0042aIMG_0043aIMG_0044aIMG_0045aIMG_0046a

Varianta din 1986 cu Lucelia Santos și Rubens de Falco, episodul 8:

Genericul de început al serialului din 1986

Varianta din 2016

 

Cutezatorii nr. 51 – 1989 ?!

Postat pe 21 decembrie 2017

Pe 21 decembrie 1989 ar fi trebuit să apară nr. 51 sau numărul dublu 51-52 al revistei Cutezătorii. În anii 1987 și 1988 la sfârșit de an apărea numărul dublu 51-52 anunțat din numărul 50. Probabil că și în 1989 era în pregătire acest număr dublu care ar fi avut ca dată de apariție ziua de 21 sau 28 decembrie 1989, dar evenimentele revoluționare din acele zile au împiedicat apariția ultimului număr din decembrie 1989. Episodul de bandă desenată de pe ultima pagină a numărului 50, intitulată Chemarea muncii se termină cu „Va urma”, adică trebuia să mai apară cel puțin încă un episod sau mai multe, care nu au mai apărut nicăieri. Nu știm cum se termină acest serial dedicat mărețelor înfăptuiri de pe șantierele de blocuri comuniste.

Iată linkul pentru numărul integral al revistei, postat pe blogul tvarheolog:

https://arheo9tv.wordpress.com/2017/12/18/1989-cutezatorii-nr-50-14-decembrie-1989/#

Revistele Șoimii patriei și Luminița pe decembrie 1989, Almanahul copiilor, Cutezătorii și Șoimii patriei pe anul 1990 și alte almanahuri au apărut totuși.

Numărul 50 din 1988, apărut joi, pe 15 decembrie 1988 anunța pe pagina 11, dreapta sus apariția numărului dublu 51-52 din data de 22. Numărul 50 din 1989 nu a anunțat acest fapt, de aceea unii cred încă și în prezent că totuși a mai apărut un număr 51 pe 21 decembrie 1989. Eu nu cred că ar mai fi apărut acest număr. Am discutat cu alți colecționari sau chiar abonați ai revistei care nu au mai primit acest număr, ci mai târziu în ianuarie 1990 primul număr din Universul copiilor, apărut pe 18 ianuarie care desigur că nu mai continuă banda desenată Chemarea muncii ci începe cu alte benzi. Deci până la proba contrarie, nu avem dovezi să credem în acest număr 51 sau numărul dublu 51-52.

040506

Iată 3 pagini din numărul dublu 51-52 din anul 1988, apărut pe 22 decembrie 1988, dată care consemnează intrarea în ultimul an de dictatură ceaușistă:

070809

Epopeea Omului cu Părul de Foc

Postat pe 14 iulie 2017
16 iulie 1949
Loi nr. 49956

Pe data de 16 iulie 1949 în Franța s-a emis Legea nr. 49956 care reglementează publicațiile pentru copii. Această dată apare pe fiecare revistă „Rahan”, „Pif” etc. care se tipărește în Franța sau este patentată în Franța așa cum se vede și în imaginea de mai sus dintr-o revistă „Vaillant” din 1962. Eu personal mă mândresc pentru că prin coincidență este data mea de naștere, doar anul este altul. Deci, pe fiecare „Rahan” și „Pif”, de obicei pe ultima copertă undeva jos apare obligatoriu această dată și numărul legii respective. Nu știu exact ce conține această lege și nici nu o voi posta aici pentru că altul este subiectul postării.

În anii 1970 și 1980 mai întâi în revista „Pif” așa cum se vede în imaginile de mai jos și apoi în 63 de volume în două serii sau colecții apărea „Epopeea Omului cu Părul de Foc” și anume RAHAN. Fiind născut la mijlocul anilor 1970 am crescut cu acest personaj cu care am venit în contact la școală datorită colegilor care aveau astfel de reviste, acolo unde am vizionat doar câteva din volumele cu aventuri ale acestui personaj. Din păcate nu știam limba franceză ca să pot să citesc și să înțeleg dialogurile, de aceea doar am vizionat benzile desenate cu fiul lui Crao. Eu personal nu am văzut niciodată la chioșc aceste reviste la vânzare alături de „Cutezătorii”, „Șoimii patriei”, „Luminița” sau „Luceafărul copiilor” în anii 1980, deși am crescut în București, într-un cartier mai select și anume Dorobanți unde am și mers la școală. Nu știu pe unde se vindeau, cine le vindea și cine avea acces la ele deși se tipăreau în România.

În numărul 168 din revista „Pif”, din luna mai 1972 se anunța apariția celui de-al doilea volum din prima colecție cu aventurile lui Rahan. Imaginea de mai jos din acest număr din Pif prezintă coperta în alb-negru al primului volum apărut deja.

Prima încercare de traducere a aventurilor lui Rahan în română s-a petrecut chiar în 1990 în paginile revistei „Universul Copiilor”, reapărută după o pauză de peste 41 de ani. În numerele 12 – 24 din 1990 au apărut câteva episoade în alb-negru cu pățaniile lui Rahan. Apoi între anii 1997 și 2007 au fost încă trei încercări de readucere în actualitate a acestor minunate benzi desenate, dar după 3-4 numere apărute, Rahan dispare de la chioșcuri până în anul 2010 când ziarul „Adevărul” duce o treabă începută la un sfârșit mai onorabil editând timp de mai bine de un an câte un volum de 66 pagini săptămânal. Probabil că cei care au îndrăgit aceste aventuri și-au cumpărat toată colecția de 56 de reviste cu Rahan în limba română. Dar colecționarii adevărați apreciază mai mult volumele originale în franceză.

Acestea sunt primele planșe sau benzi desenate cu Rahan traduse în limba română și publicate în „Universul copiilor” numerele 12 – 24 din 1990.

În 1997 a apărut un prim volum de 42 de pagini color cu „Copilăria lui Rahan” la editura „Aldo Press”. Imaginile de mai jos prezintă acest volum apărut în limba română.

În 2003 la editura Rolit International au apărut 4 sau mai multe volume de câte 48 de pagini fiecare. Eu am volumele 1, 3 și 4. În imaginea a șasea de mai jos se pot vedea coperțile primelor 4 volume, volumul 2 care îmi lipsește este cel din mijloc cu chenar verde.

În 2007 a mai fost o tentativă nereușită de publicare a aventurilor lui Rahan la editura A&A Prod Serv. Eu am volumele 2 și 3 apărute în lunile martie și aprilie 2007. Nici de această dată n-au apărut prea multe volume, cred.

Începând cu 1 iunie 2010 timp de 56 de săptămâni ziarul „Adevărul” oferea micilor și marilor iubitori de Rahan, săptămânal, un volum din aventurile eroului cu părul de foc. Eu am toată colecția apărută între 2010-2011. După limba franceză originală, limba română este limba în care s-au tradus cele mai multe dintre cele 187 de episoade și anume 175 de episoade în cele 56 de volume, adică 95 % din total.

Mai jos aș dori să postez un link de la situl oficial RAHAN în limba franceză unde la secțiunea dedicată traducerilor în alte limbi sunt postate toate coperțile acestor volume apărute în limba română:

http://www.rahan.org/archive/parutionroumain.html

Pe situl respectiv se face un scurt istoric al acestor reviste în țara noastră și se spune că numerele 17, 23, 29, 32 – 36 sunt foarte greu de găsit vânzându-se la preț de aur. Sunt tocmai volumele care îmi lipsesc mie din noua colecție. Abia din 2010 iubitorii de Rahan și-au putut completa colecția, chiar în limba română. Apoi tot acolo sunt listate episoadele care nu au fost traduse (încă) în limba română. Eu sper ca într-o zi cât mai curând vreo editură să completeze această muncă făcută de cei de la Adevărul și să avem absolut toate episoadele apărute în franceză de-a lungul timpului și în limba română.

În imaginile de mai jos apare colecția mea apărută în original între anii 1972-1983. Din 63 de volume eu am reușit să achiziționez numai 30, trei din prima colecție apărută între 1971-1977 și încă 27 din noua colecție apărută între 1978-1983.

Prima colecție a apărut în 27 de numere, din care am doar numerele 19, 24 și 26. Aceste 3 reviste le păstrez de peste 30 de ani în colecția mea, încă din primii ani de școală. Atunci am făcut schimb cu colegii de școală dând cataloage de modă și produse care se găseau numai în Europa de Vest. Este prima colecție pe care am început-o și pe parcursul timpului am reușit să achiziționez 30 de volume.

Noua colecție sau serie în 36 de volume din care îmi lipsesc numerele 5, 17, 23, 29, 32-36

Un serial de desene animate a fost realizat după aceste volume de benzi desenate, tot în franceză, dar fără succesul avut de cărțile prezentate în imaginile de mai sus.

 

 

 

A venit vacanța cu trenul din Franța !

Postat pe 15 iunie 2017

Vă mai aduceți aminte de acest vers din următorul cântecel ?

„A venit vacanța, cu trenul din Franța

Hai copii la joc, cărțile pe foc !

Nu mai învățăm, toata ziua ne jucăm

Cu prietenii stăm și ne distrăm”.

Am găsit alte versuri mai actuale pentru vremurile de acum:

„Discoteca urlă
Boxele răsună
Distracţia ne cheamă
Fetele ne-ndeamnă
La îmbrăţişări
Şi la desmierdări
Hai, veniţi cu mine
Nu lăsaţi pe mâine
Fetele ne-aşteaptă
Cu sărutări ne-mbată…
Viaţa ne-o îndulceşte
Şi trăim regeşte”.

Șepcuța de carton de mai jos a fost oferită cadou fiecărui copil care a trecut pragul televiziunii române publice pe 1 și 2 iunie cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a zilelor porților deschise despre care am scris într-o postare anterioară.

DSCF4841

Planșa cu anotimpul Vara face parte dintr-o serie de 4 anotimpuri din colecția mea.

DSCF4849

Data de 15 iunie marchează de obicei începutul vacanței de vară sau vacanței mari, bucuria tuturor copiilor mici și probabil și cei mari. Tot pe această dată sunt recompensați cei mai silitori elevi, care primesc diplome și cadouri, în general sub formă de cărți pentru rezultate deosebite la învățătură și comportament exemplar în timpul școlii. Până în 1989 elevii mai erau recompensați și pentru rezultate deosebite în colectarea maculaturii, a fierului vechi, a castanelor, a sticlelor și borcanelor etc. Cel puțin aceștia primeau o mențiune, chiar dacă nu se calificau cu media generală. Am postat mai jos o mențiune din anul școlar 1989-1990, ultimul început într-un sistem politico-social și terminat în altul. Cealaltă mențiune a fost acordată în anul școlar 1994-1995, nu neapărat pentru o medie generală calificantă (cel puțin opt) ci pentru faptul că era a doua medie pe clasa respectivă. Cred că și în prezent cei care obțin media de cel puțin 9,50 se califică pentru Premiul I, cei cu media peste 9, pentru Premiul II, cei cu media peste 8,50, pentru Premiul III, iar cei cu media peste 8 obțin o mențiune cu condiția ca media generală la purtare să fie zece. Altfel, pățesc ca mine, deși aveam media generală peste 8 în clasa a 10-a, nu am primit Mențiune pentru că am avut doar 9 la purtare în primul trimestru !

Mentiune clasa a VII-a

Mentiune clasa a XII-a

Am găsit câteva imagini cu diplome de absolvire a școlii generale, a primei trepte de liceu, a liceului sau a școlii profesionale de meserii și cărți oferite drept premiu la sfârșitul anului școlar.

Până în anul 1963 învățământul de șapte ani era obligatoriu, după care s-au introdus 8 clase obligatorii pentru învățământul gimnazial. Mai jos sunt două diplome sau Certificate de Absolvire a șapte clase din anul școlar 1962/1963. Nu are importanță numele elevilor, am considerat mai relevante celelalte informații și materiile care se făceau în 1963. Deși pe diplomă apar informații contradictorii care ar putea deruta cititorii și necunoscătorii, pe verso se văd clar mediile anuale pentru materiile pe durata a trei ani (1960-1963) plus examele de absolvire de la sfârșitul ciclului primar de 7 ani din 1963.

În anii 1980 pentru cei care absolveau cel puțin prima treaptă de liceu sau învățământul obligatoriu de zece clase li se acordau o diploma de mai jos:

Cei care nu reușeau sau nu doreau să termine Liceul, dar făceau o școală profesională de meserii primeau la absolvire o diplomă ca mai jos, tot din anii 1980:

Diploma de Bacalaureat din anii 1990 era ca în imaginile de mai jos:

Pe lângă Diploma de Bacalaureat, cel care făcea un liceu cu profil tehnic mai primea un atestat pentru calificarea în profesiunea tehnică respectivă:

Atestat liceu 1

Cărțile oferite drept premiu erau din variate domenii, de la „Povestiri istorice” de Dumitru Almaș și ilustrate de inegalabilul Valentin Tănase, până la „Momente și schițe” de I.L.Caragiale sau cărți cu povești în limba germană pentru cei care făceau școala în limba aceasta. Eu am găsit și un manual al unui curs de limba engleză americană difuzat la TVR prin anii 1992-1993 oferit pentru Premiul I unei eleve în anul școlar 1993-1994. Voi posta și cărțile pe care le-am primit eu, dar încă nu le-am găsit. Țin minte că nu erau prea interesante.

Aceeași elevă a primit în anul școlar 1989-1990 cartea cu povești în limba germană, tot pentru Premiul I, clasa a III-a.

Dacă tot a venit vacanța, a venit și vremea drumețiilor și excursiilor, la munte sau la mare, la oraș sau la țară. Am găsit câteva vederi din județele Hunedoara, Argeș și Constanța.

O întâmplare petrecută în realitate, probabil în timpul unei vacanțe de vară a fost transpusă în bandă desenată în paginile revistei „Cutezătorii”.

Aurel intervine