Arhive etichetă: 1914

România intră în Marele Război

Postat pe 15 august 2017

În urmă cu exact 101 ani Regatul României ieșea din starea de neutralitate și intra în război alături de Antanta.

În 2016 la comemorarea unui secol am postat următoarele imagini din mai multe publicații pe care nu le mai repostez aici. Iată linkul:

https://arheologiacopilariei.wordpress.com/2016/08/16/un-veac-de-razboi-mondial-si-un-tezaur-saracit-pentru-romania-mare/

 

În vara anului 1987 au apărut mai multe articole în „Magazin istoric” despre intrarea României în război și primele zile de lupte:

 

Bătălia de pe Marna

În septembrie 1914 s-a dat prima mare bătălie a Marelui Război între armatele Puterilor Centrale formate din Imperiul German, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman și Bulgaria contra armatelor Franței și a unui corp expediționar britanic format din 100000 de soldați. În fapt, luptele s-au dat între germani și francezi. Articolul din Magazin istoric din septembrie 1975 ne descrie pe larg și cronologic etapele acestei prime mari încleștări din urmă cu mai mult de un secol. Era primul conflict armat între germani și francezi după o pauză de 43 de ani.

Consiliul de coroană și neutralitatea

Data de 28 iulie 1914 rămâne o dată foarte neagră pentru istoria umanității. La exact o lună după atentatul de la Sarajevo marile puteri europene aveau să-și declare rând pe rând război. Pe data aceasta omenirea avea să intre într-o nouă eră, cea a războiului la nivel planetar. Până atunci fuseseră doar războaie locale între marile puteri sau diverse țări.

Consiliul de coroană care s-a desfășurat la castelul Peleș din Sinaia, reședința de vară a Regelui Carol I a avut loc în mai puțin de o săptămână de la data menționată mai sus, pe 3 augut 1914, iar imaginile de mai jos din revista „Magazin istoric” din ianuarie 1976 conține un articol legat de acest subiect.

Despre acest moment important al anului 1914 din istoria României filmografia română, prin marele regizor Sergiu Nicolăescu, a realizat un film artistic important numit „Carol”, rolul Regelui este jucat chiar de regizor, iar rolul regizorului consiliului de coroană este jucat de Regele Carol, desigur, rol în care nu s-a simțit deloc confortabil. Neintrarea țării în război de partea puterilor centrale l-a mâhnit foarte tare ca și germanofil. Sfârșitul Regelui Carol I avea să vină după numai două luni.

Presiunile exercitate de puterile care au inițiat războiul au făcut simțite și asupra regatului României pentru a intra de o parte sau de alta a conflictului. Clasa politică și opinia publică era împărțită în funcție de simpatii și interese personale. „Magazin istoric” din ianuarie 1973 ne prezintă cum s-au manifestat aceste presiuni din partea puterilor centrale, cancelariile de la Berlin și Viena.

 

La Belle Epoque

Perioada cuprinsă între războiul franco-prusac din 1870-1871 și anul izbucnirii Primului Război Mondial, 1914, se numește îndeobște „La Belle Epoque”, în limba franceză și înseamnă „epoca frumoasă” sau cu alte cuvinte epoca marilor invenții tehnice, a apariției unor noi stiluri arhitectonice, artistice sau vestimentare, epoca optimismului și veseliei, a distracțiilor, inclusiv a apariției sporturilor și a unor competiții sportive importante. Această epocă i-a permis lui Mihai Eminescu să fie ultimul mare romantic dintre poeți. Trendurile, curentele și tonul erau date de Paris, capitala mondială a artelor din acele vremuri și nu numai. Expoziția Universală pe care a găzduit-o în 1900 a fost definitorie pentru „la belle epoque”. Aici și-au desfășurat activitatea foarte mulți artiști faimoși, indiferent de naționalitate. Românii nu au lipsit și putem aminti pe Constantin Brâncuși, Traian Vuia, Henri Coandă etc.

Iată câteva imagini cu vestimentația acelei perioade.

Revista Historia într-un număr special din decembrie 2013 dedicat în întregime epocii frumoase, descrie pe larg multe aspecte importante ai anilor de dinainte de Marele Război, de la Expoziția Universală de la Paris din 1900 până la caricaturile din presa vremii pe tema vestimentației.

Jules Verne a scris tocmai în această perioadă propice marilor invenții tehnice și a călătoriilor geografice fantastice folosind inovațiile tehnicii. Imaginea de mai jos amintește câteva dintre acestea. După Leonardo Da Vinci, probabil, că a fost cel mai mare vizionar în privința descoperirilor tehnice fiind părintele Science-Fiction-ului.

Jules Verne

Arhitectura epocii s-a numit „Art Nouveau”. Printre altele castelele regale de la Sinaia-Peleș s-au construit în această epocă în stilul „Art Nouveau”. Cel mai de seamă reprezentant s-a numit Antonio Gaudi care a creat o serie de edificii impresionante în Barcelona.

În pictură și grafică Gustav Klimt și Henri Toulouse-Lautrec au fost printre cei mai cunoscuți reprezentanți.

Parcă toată opera teatrală a lui Ion Luca Caragiale și Vasile Alecsandri satirizează obiceiurile, mofturile, toanele acestei perioade. Deși piesele lui Alecsandri au fost scrise între 1850-1875 parcă anticipează toată această epocă ce avea să înceapă și în Regatul României după cucerirea Independenței în 1878. În aceste piese, coana Chirița este soția lui Grigore Bârzoi și mamă a trei copii: Aristița, Calipsița și Guliță. Acțiunea comediilor se concentrează în jurul protagonistei, care este o moșiereasă de la țară, incultă și grosolană, care dorește să pară o aristocrată educată, cu preocupări mondene și vorbitoare de limba franceză, pe care însă o stâlcește înfiorător. Schițele și comediile lui Caragiale atât de binecunoscute satirizează din plin această perioadă în care a trăit nenea Iancu, până la 1912.

Ecranizările care s-au făcut după aceste piese de teatru comice nu lipsesc din filmografia românească. Iată câteva dintre ele:

Ca și eveniment dramatic al epocii putem aminti chiar povestea Titanicului, cea mai mare realizare tehnică a lumii de atunci, scufundat în 1912 în voiajul inaugural, cu doi ani înainte de marele sfârșit al „epocii frumoase”, ca un avertisment pentru ce avea să urmeze. Există nenumărate filme artistice și documentare despre cel mai faimos vas scufundat vreodată. Lumea pestriță care s-a scufundat odată cu Titanicul seamănă la scară mult mai redusă cu cea care și-a încheiat anii de glorie pe 28 iulie 1914 !

Două romane de referință pentru sfârșitul acestei epoci ar fi „Enigma Otiliei” de George Călinescu și „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu, ambele descriind atmosfera epocii, costumația, decorurile, psihanaliza și filosofia personajelor principale în mod detaliat. În filme apare automobilul ca semn al modernității epocii respective.

Postez aici linkul de la o secvență din filmul românesc de artă celebru, „Felix și Otilia” făcut după romanul lui George Călinescu, a cărei acțiune se desfășoară între 1909 și anii Primului Război Mondial:

Ca și elemente de modernitate ale epocii frumoase putem remarca în film atât automobilul cu care Pascalopol îi duce pe Felix și pe Otilia la moșia sa cât mai ales cinematograful cu care îi încântă pe aceeași tineri sau primul Home Cinema care apare într-un film românesc artistic despre această epocă.

 

Marele Război

Postat pe 28 iulie 2017

Pe 28 iulie 1914 Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, ca urmare a respingerii ultimatumului adresat la 23 iulie. Începe Primul Război Mondial.

Cu ocazia acestei aniversări sau mai bine spus comemorări postez cea mai interesantă publicație pe care o am în colecția mea în legătură cu acest eveniment, publicație care datează din 1915 așa cum apare scris pe copertă. Se numește „Lectures pour tous” și este în limba franceză. Am omis paginile care nu au ca subiect neapărat războiul. La pagina din imaginea 9 începe un articol care vorbește despre posibilitatea ca România și Italia să intre în război. Despre acest război vor urma mai multe postări cu diverse materiale din colecția mea pentru a comemora un secol de la cele mai importante bătălii pe care românii le-au purtat în vara anului 1917 în Moldova.