Postat pe 22 august 2017
Doamne,
Măsoară locul ce ni se cuvine pe pământ,
Iubitorule de oameni,
Au doară nu-mi va fi acest pământ o groapă
Sau încă Vei mai Lumina cu ziua ticălosul meu suflet.
Iată, groapa îmi stă înainte.
Luminează ochii mei ca nu cumva să adorm întru moarte.
Luminează mintea mea, Oțelește voința mea,
Curățește-mi trupul și Sfințește sufletul meu !
Amin !
Cu rugăciunea de mai sus începe filmul artistic românesc Triunghiul morții și este rostită de Ilinca Goia în rolul Ecaterinei Teodoroiu – Eroina de la Jiu. Nu știu dacă aceste cuvinte au fost rostite în realitate de Ecaterina, dar mi-au plăcut foarte mult și am decis să le pun ca motto al acestei postări.
Ecaterina Teodoroiu (născută Cătălina Vasile Toderoiu la 14 ianuarie 1894, Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu, România – d. 22 august 1917 lângă Panciu, România) a fost o cercetașă și participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârșitul bătăliei de la Mărășești luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române.
Ecaterina Teodoroiu a fost prima femeie ofițer din armata română.
Provenită dintr-o familie modestă din Oltenia, Ecaterina a plecat la București pentru a deveni învățătoare, iar acolo a contribuit la înființarea primelor organizații de cercetași din țara ei. După intrarea României în Primul Război Mondial, a activat ca asistentă medicală pe frontul din regiunea ei natală. Din dorința de a-i răzbuna pe toți cei patru frați ai ei care muriseră în lupte, Ecaterina a cerut să fie transferată la o unitate de combatanți. A fost luată prizonieră, a evadat și a fost rănită de două ori. În spital, a fost decorată de casa regală și avansată la gradul de sublocotenent. Din această postură a participat la bătălia de la Mărășești, unde a murit comandând un pluton de infanterie.
Celebrată ca eroină națională după terminarea războiului, imaginea ei a fost la început marginalizată și apoi distorsionată de regimul comunist, iar după căderea acestuia revenirea imaginii sale reale în conștiința populară a întârziat.
Paginile de mai jos fac parte din volumul II al Povestirilor istorice ale lui Dumitru Almaș cu desene de Valentin Tănase
Din volumul Cartea eroilor, o colecție de povestiri din mai multe scrieri, am selectat câteva pagini cu un fragment din romanul Împlinire, volumul I, Fata din inima țării, de Nicolae Tăutu
Am selectat din mai multe cărți pagini care se referă la sacrificiul plin de eroism al acestei fete supranumită și „Ioana D’Arc a românilor”.
Armata și luptele românilor din Antichitate până la intrarea în NATO de Călin Hentea
Jurnal de front (de la Jiu la Mărășești) de Pârvu Boerescu
Revista Magazin istoric din august 1977, articolul Pagini din jurnalul Ecaterinei Teodoroiu
Într-o pictură reprodusă pe coperta revistei se poate distinge și eroina conducându-și plutonul în luptă.
Filmul artistic realizat în 1979 și numit Ecaterina Teodoroiu cu Stela Furcovici în rolul eroinei
Eroina apare și în filmul Triunghiul morții care începe cu rugăciunea Cătălinei
Spectacol de teatru-document realizat în cadrul proiectului Biografii, memorii
La 20 de ani de la terminarea Primului Război Mondial, războiul de reîntregire – cum i se spunea atunci, scriitorul Ioan Manoliu a pornit o investigaţie de tip jurnalistic, pe urmele celei pe care contemporanii o considerau cea mai vitează româncă a timpurilor noastre, Ecaterina Teodoroiu sau mai bine zis, Cătălina Toderoiu, numele ei real.
ECATERINA TEODOROIU – 100 DE ANI DE LA JERTFA SUPREMĂ PE FRONTUL DIN MOLDOVA, ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
Eveniment de prezentare publică intinerantă, în prezența autorilor, a filmului documentar și a albumului „Cătălina Teodoroiu, eroina poporului român”, realizate de către publicistul gorjean Dorin BROZBĂ, cu sprijinul Muzeului Județean „Alexandru Ștefulescu” Gorj și al Primăriei Municipiului Târgu-Jiu
Balada Ecaterina Teodoroiu – Roxana Croitoru
Mai multe monumente s-au realizat pentru a consti memoria și faptele de vitejie a eroinei neamului, pe lângă Mausoleul de la Târgu-Jiu, locul în care osemintele Ecaterinei au fost mutate în 1921 din comuna Fitionești din Moldova, locul în care și-a dat viața pentru apărarea țării.
Monumentul Ecaterinei Teodoroiu lângă Panciu, ridicat în locul în care a căzut eroina
Monumentul din Slatina
Arheologiacopilariei 1.0 