Multiplele semnificații ale unei zile controversate în istorie

Postat pe 23 august 2016

Astăzi se împlinesc 72 de ani de la cea mai importantă semnificație a zilei de 23 august, dar mai sunt încă două zile de 23 august cu importanță deosebită pentru istoria României.

Prima ar fi cea din 1595, când pe 23 august, Mihai Viteazu zdrobea la Călugăreni forțele otomane conduse de Sinan Pașa.

Cătălina Toderiu, cunoscută de români sub numele de Ecaterina Teodoroiu, s-a născut la 14 ianuarie 1894. Mică și slăbuță, Lili, cum o alintau părinții, a fost singura din familie care a învățat carte pentru a scăpa de sărăcie. A îmbrăcat haina de soldat după moartea fratelui ei Nicolae în timpul Primului Război Mondial. Decorată cu „Virtutea militară de război”, Ecaterina Teodoroiu a fost comandantul unui pluton format din 25 de soldați. Două gloanțe germane au ucis-o pe 23 august 1917.

Pe 23 august 1939 României i se răpeau nordul Ardealului, Basarabia, nordul Bucovinei și sudul Dobrogei sau Cadrilaterul prin celebrul Tratat Ribbentrop-Molotov, fapt împlinit în vara anului 1940, când România a fost nevoită să cedeze aceste teritorii fără luptă.

Peste exact 5 ani România întorcea armele împotriva Germaniei naziste, după arestarea Mareșalului Ion Antonescu în Palatul Regal în după amiaza aceleiași zile de 23 august după o audienţă la Regele Mihai. Aceasta este poate cea mai controversată zi din toată istoria modernă a României, zi care a fost interpretată în fel și chip de comuniști și democrați deopotrivă. Doar evenimentele din decembrie 1989 pot rivaliza ca şi controverse şi interpretări cu ziua de 23 august 1944. Consecinţele acelui eveniment au fost resimţite pe termen lung, poate chiar şi în prezent prin instaurarea Comunismului.

Pe 23 august 1942 începea bătălia de la Stalingrad care avea să decidă soarta războiului într-o măsură covârșitoare prin victoria Armatei Roșii. A fost bătălia cu cele mai multe victime umane și distrugeri materiale din tot războiul. Ea s-a încheiat pe 2 februarie 1943 cu anihilarea armatei a șasea germane. După această bătălie armatele Axei, din care făceau parte și armatele 3 și 4 românești, aveau să bată în retragere până la înfrângerea totală din mai 1945. Armatele românești aveau să lupte alături de cele hitleriste doar până la 23 august 1944 așa cum am scris și mai sus.

Am postat pe data de 10 mai 2016 un material cu un interviu cu Regele Mihai luat în anul 1991 cu varianta personală a evenimentelor aşa cum le-a trăit Majestatea Sa în urmă cu 72 de ani.

Am găsit într-unul din primele numere ale revistei Magazin Istoric din 1967 două articole cu arestarea Antoneștilor și evenimentele de dinainte și de după 23 august așa cum au fost relatate și de presa comunistă, desigur, în mod deformat sau falsificat, dar poate, nu în totalitate.

IMGIMG_0001IMG_0002IMG_0003IMG_0004IMG_0005IMG_0006IMG_0008IMG_0009IMG_0010

O oră din august

Paginile următoare fac parte din Manualul de Limba Română clasa a VIII-a și conțin o nuvelă inspirată din evenimentele care au urmat zilei de 23 august. A fost scrisă de Marin Preda și se numește „O oră din august”. S-a turnat și un film inspirat din această nuvelă cu titlul „Porțile albastre ale orașului”. Eu am studiat, desigur, la școală această nuvelă și mi-am reamintit-o răsfoind acest manual pe care l-am păstrat în bibliotecă.

Publicitate

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.